Social

STUDIU: Cât de adaptabilă este la schimbare şi care este sectorul cel mai slab al României

România ocupă locul 79 într-un top global privind adaptabilitatea la schimbare, în care au fost evaluate 127 de ţări cu privire la capacitatea de pregătire şi reacţie la schimbările cauzate de factori precum calamităţi naturale, şocuri economice şi politice, evoluţia demografică şi noile tehnologii.

Studiul a fost realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG în parteneriat cu Oxford Economics.

"Faţă de precedentul sondaj, realizat în 2013, România şi-a îmbunătăţit punctajul CRI (Change Readiness Index, Indicele de Adaptabilitate la Schimbare, n.r.) general, care reliefează capabilităţile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi oamenii şi societatea civilă. România a obţinut cel mai bun punctaj la capabilităţile oamenilor şi societăţii civile, deşi aceasta este singura mare categorie la care punctajul ţării a scăzut comparativ cu studiul precedent", arată KPMG, într-un comunicat.

Deşi venitul este un factor declanşator important pentru creşterea adaptabilităţii la schimbare, România fiind inclusă în categoria ţărilor cu venituri medii - superioare (4.086 dolari - 12.615 dolari), a fost depăşită în clasament de 13 ţări cu venituri medii - inferioare şi chiar de 5 ţări cu venituri inferioare din Africa. România aparţine grupului de ţări din Europa de Est şi Asia Centrală în care s-a clasat pe locul 14 dintr-un număr total de 16 ţări, în timp ce Cehia, Ungaria şi Slovacia se situează pe primele trei poziţii.

România s-a clasat pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflectă robusteţea companiilor şi capabilităţile antreprenoriale ale unei ţări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) şi flexibilitatea pieţei muncii (locul 61). Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea şi Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 din cauza slabei finanţări şi cooperări între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. România a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut în privinţa mediului de afaceri (locul 95), reflectând astfel dificultăţile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate şi a contractelor, fiscalitatea şi protecţia investitorilor. România nu a obţinut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficienţa finanţării companiilor şi întreprinzătorilor.

Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care ţara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar şi datorită administrării fiscale şi bugetare deficitare. România ocupă o poziţie slabă în clasament şi la capacitatea de reacţie la schimbările de mediu şi climatice precum şi în privinţa siguranţei alimentare şi securităţii energetice. România prezintă semne de ameliorare la indici precum birocraţia, politici pozitive de reglementare şi un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziţie medie în cadrul clasificării.

"Deşi punctajul a scăzut de la ultimul sondaj, oamenii şi societatea civilă reprezintă cea mai robustă capabilitate a României, pentru care ocupă locul 62 în clasament. În consecinţă, ar trebui să ne concentrăm într-o mai mare măsură asupra dezvoltării capabilităţilor umane, cu atât mai mult cu cât este nevoie de mult timp pentru ca rezultatele să devină vizibile în această direcţie. Veriga cea mai slabă a României constă în evoluţia demografică, unde s-a clasat pe penultimul loc (locul 126 din 127), datorită unei rate scăzute a fertilităţii şi migrării uriaşe. Potrivit sondajului, România are deficienţe în privinţa protecţiei sociale şi capabilităţilor antreprenoriale datorită sprijinului redus din partea statutului. În schimb, România se clasează mai bine la utilizarea tehnologiei, creşterea favorabilă incluziunii şi sănătate, având o speranţă mare de viaţă (74,6 ani) şi o rată scăzută a mortalităţii infantile", se precizează în comunicat.