Social

Zeci de părinţi şi copii din comunităţile de la Pata Rât şi Iris au învăţat să scrie şi să citească printr-un program derulat cu fonduri europene

Aproape 100 de copii romi cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani şi 54 de adulţi, mai ales mame, din comunităţile rome din Cluj-Napoca (România), Podgorica (Muntenegru) şi Dolny Kubin (Slovacia) au luat parte la un program de literaţie, în care s-a urmărit concepte cum ar fi lectura şi interacţiunea cu textul, dezvoltarea vocabularului, aspecte sociale ale învăţăturii. În cadrul proiectului, copiii romi şi-au dezvoltat abilităţile de lectură, au învăţat cuvinte noi şi au primit mai multe cărţi. În Cluj-Napoca, programul a fost implementat în comunităţile de la Pata Rât şi Iris.

Promotorii proiectului “Literaţie la puterea a treia - Focalizare pe familii rome” au fost sprijiniţi de către grupuri de voluntari, inclusiv studenţi, care au contribuit la recrutarea părinţilor şi derularea atelierelor, precum şi de către elevi romi de gimnaziu.

Proiectul LIT3 şi-a propus să contribuie la reducerea analfabetismului şi implicit la reducerea ratei de părăsire temporară a şcolii ţintind un grup cu risc mare, copiii din comunităţi rome.

“Este primul proiect de acest gen care se derulează şi care este finanţat prin linia de politici pentru populaţie romă din cadrul Uniunii Europene. Acest proiect şi-a propus crearea de politici care mai apoi să ducă la realizarea de strategii locale care să implementeze politicile respective. Politica pe care noi am elaborat-o e o politică de literaţie pentru familii, în cazul nostru pentru familii rome, dar poate fi valabil şi pentru orice soi de familii care trăiesc în condiţii dezavantajate. Poate fi oricând extins şi către alte familii, nu doar familii rome. Literaţia este realmente o problemă în România. Avem rezultate foarte proaste la toate testările naţionale şi internaţionale care verifică literaţia copiilor, ori de fapt, părintele este primul profesor al copilului. Dacă se face literaţie în familie şi părintele ştie cum s-o facă şansele ca acesta să aibă rezultate bune şcolare mai apoi evident cresc”, a precizat Ariana-Stanca Văcăreţu, project manager.

Potrivit acesteia, la Cluj-Napoca proiectul a întâmpinat unele dificultăţi în ceea ce priveşte disponibilitatea părinţilor de a participa la atelierele de lucru.

“Pata Rât şi Iris sunt comunităţi foarte diferite. Programul de literaţie pentru familie a fost la fel, ca şi curriculum, s-a întâmplat acelaşi lucru, dar specificitatea comunităţilor e diferită, în consecinţă şi modul de implementare a celor două programe de literaţie a fost diferit. Singurul lucru în comun a fost greutatea de a aduce părinţiiî n programul de literaţie pentru familie. Nu au fost dispuşi la un efort susţinut. Programul de literaţie pentru familii avea 48 de ore care s-au derulat prin 16 ateliere a câte trei ore, două ateliere săptămânal. E clar vorba de un efort susţinut pentru care trebuia să ai disponibilitatea să-l faci”, a mai precizat Văcăreţu.

Proiectul s-a derulat în şcolile Nicolae Iorga şi Traian Dârjan.

“Noi ne-am ocupat de două aspecte: de producerea curriculum de literaţie pentru familie şi evaluarea calităţii în proiect. Am avut patru grupe de copii însoţiţi de părinţii lor la două din şcolile din Cluj, Nicolae Ioga şi Traian Dârjan. Activităţile au fost surprinzător de interesante, copiii s-au implicat absolut fabulos, dar ne-a suprins că şi o parte din părinţi au îmbrăţişat acest program. Concluzia este că ne cer să mai facem astfel de activităţi”, a declarat la rândul ei Mariana Dragomir, preşedintele Asociaţiei Learn and Vision.

Conform estimărilor, în Europa trăiesc 10-12 milioane de romi, iar circa 6 milioane trăiesc în state membre al UE. Copiii romi au o probabilitate mai scăzută de a merge la şcoală şi cei care trăiesc în comunităţi sărace sunt expuşi riscului de a eşua şi de abandona şcoala. Adulţii în aceste comunităţi deseori au abilităţi de literaţie limitate, ceea ce îi împiedică să acţioneze într-o manieră informată, să acceseze locuri de muncă, servicii de sănătate şi de asistenţă socială.

În Romania, rata de părasire timpurie a şcolii a fost de peste 17% iîn 2013, faţă de media EU-28 de 11,9% . România şi-a asumat să reducă această valoare la 11,3% până în 2020, în condiţiile în care cel mai scăzut nivel al acestui indicator, înregistrat în 2008, a fost de 15,9%. România se remarcă prin contribuţia foarte mare la procentul elevilor foarte slabi cititori (în PISA 2012, peste 37% dintre elevi s-au situat la cel mai scăzut nivel al spectrului abilităţilor de citire).