Ştiri din Transilvania
Maghiarii contestă datele provizorii ale Recensământului din România și acuză erori de procedură
Rezultatele provizorii ale Recensământului din România ridică semne de întrebare pentru experții maghiari, care acuză erori de procedură.
Datele preliminare ale Recensământului 2021 ridică semne de întrebare pentru experții maghiari/ captură foto: emsz.org
Potrivit Recensământului populației și locuințelor 2021, numărul persoanelor de etnie maghiară din România a scăzut în 10 ani cu 225.000. Astfel, comunitatea maghiară din România însumează cu puţin peste un milion de persoane.
Rezultatele provizorii ale recensământului din România, efectuat în 2022, ridică multe semne de întrebare şi îngreunează semnificativ cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania, potrivit concluziei formulate de experții maghiari în cadrul unei dezbateri organizate în Cluj-Napoca de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Peste 2 milioane de locuitori au fost „înregistraţi fără notarea etniei”
La eveniment au participat sociologii István Horváth, Tamás Kiss şi Valér Veres care au evaluat analitic rezultatele Recensământului populației și Locuințelor 2021 din România cu privire la comunitatea maghiară.
„În baza rezultatelor provizorii, este dificil să determinăm diferenţa dintre populaţia reală şi cea legală a României, întrucât în statistici ar fi putut să ajungă un număr mare de persoane care locuiesc, de fapt, în străinătate. Putea fi luat în evidenţă oricine deţinea o carte de identitate românească sau era trecut în bazele de date”, au arătat experții maghiari, potrivit hirado.ro
În plus, aceștia au constatat o altă problemă de natură procedurală, prin care „2,5 milioane de locuitori au fost înregistraţi fără notarea etniei, a limbii materne şi a apartenenţei religioase”.
Potrivit sociologilor, acest lucru îngreunează şi cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania.
Acest spect ar putea duce în viitor la potențiale neînţelegeri, ceea ce ar reprezenta o „indiferenţă cu privire la etnie”, ceea ce nu este caracteristic în România, a semnalat Tamás Kiss.
„Marea majoritate nu este indiferentă cu privire la etnie, ci a închis completarea chestionarului din întâmplare”, a spus acesta. Câţi dintre aceştia sunt maghiari, se va vedea doar la defalcarea teritorială.
Potrivit datelor provizorii, pierderea naturală a populaţiei României este de 624 000 de persoane, în principal din cauza emigraţiei. A existat, însă, şi un nivel ridicat de imigraţie: au sosit refugiaţi români din Ucraina şi români din Republica Moldova. Statul priveşte imigranţii ca forţă de muncă.
CITEȘTE ȘI:
Recensământ 2021: Populația României a scăzut cu 1,1 milioane. Procesul de îmbătrânire se accelerează
„În cazul maghiarilor din România, este dificil să calculăm pierderea reală, întrucât abia dacă ştim care este numărul maghiarilor, care potrivit primelor date ar putea fi în jur de 1,1 milioane”, au spus experţii.
Astăzi, Ungaria nu mai reprezintă ţara de destinaţie nr. 1 a migraţiei maghiarilor transilvăneni, care aleg mai degrabă statele din Europa de Vest. Potrivit cercetătorilor, numărul maghiarilor din România care au domiciliul în Ungaria este de 280 000; în ultimii zece ani, acest număr a crescut cu 24 000.
Despre existenţa unor fraude legate de subiectul identităţii, s-a vorbit deja la recensământul din 1992.
„De atunci, am învăţat că statele nu au nevoie să facă fraude, întrucât deţin tehnologia producerii unor realităţi statistice”, a spus István Horváth.
Romii maghiari, supuși unei duble discriminări
În ceea ce priveşte politicile publice, sociologii maghiari au susținut că elita politică se concentrează pe clasa de mijloc prosperă, ceea ce este mai puţin compatibil cu structura socială a comunităţii maghiare din Transilvania, întrucât aceasta include mulţi romi şi multe persoane care trăiesc din munca sezonieră efectuată în străinătate.
Pentru ca maghiarii din România să se păstreze într-un număr mai mare, ar trebui integrate aceste „categorii inferioare”, susţin experţii.
„Avem puţine resurse, trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem”, a declarat Valér Veres, care a spus că cei 110 000 de romi vorbitori de limba maghiară din România sunt discriminaţi dublu: atât ca maghiari, cât şi ca romi.
Potrivit lui Tamás Kiss, schimbarea de paradigmă ar putea fi realizată atunci când se vorbeşte despre etnie şi limbă maternă, acesta din urmă ar fi aspectul decisiv, iar maghiarii transilvăneni s-ar defini drept o „comunitate culturală lingvistică multietnică”. Astfel, în descrieri „s-ar regăsi” şi romii, secuii şi şvabii vorbitori de limba maghiară. O altă întrebare este ce se va întâmpla însă cu imigranţii din Secuime, potrivit sociologului maghiar.
Populația de etnie maghiară înregistrată la Recensământul populației și locuințelor 2021 din România a fost de 1,002 milioane de persoane (6%).
În baza datelor preliminare ale Recensământului, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că nu există „niciun motiv de sărbătoare, dar nici de panică”.
CITEȘTE ȘI:
