Ştiri din Transilvania
Turiștii sunt „legănați” cu visul unei telegondole în zona Turda... ca să nu mai dea în gropile din drum?
O rețea de transport de tip telegondolă, gândită să lege principalele obiective turistice din zona municipiului Turda – Salina Turda, Cheile Turzii și Cheile Turenilor. Întrebarea este: când?
Proiectul telegondolei prevede înființarea unei noi alternative de transport, total nepoluante, care ar putea uni (cândva) cele mai importante trei obiective turistice din zonă, respectiv Salina Turda, Cheile Turzii și Cheile Turenilor.
În cadrul unei conferințe de presă organizate marți, primarul municipiului Turda, Cristian Matei, a prezentat proiectul futurist al telegondolei care va „legăna” turiștii între Salina Turda, Cheile Turzii și Cheile Turenilor, principalele obiective turistice din zonă. Primăria Turda plănuiește transportul urban și periurban pe cablu într-o asociere semnată cu Consiliul Județean Cluj.
Telegondola din Turda, „desenată” să aibă cinci tronsoane
Potrivit proiectului, noua rețea de telegondolă va avea cinci tronsoane:
1. Park & Ride – Salina Turda
Stație plecare Dedeman – stație intermediară Arieș – stație sosire parcare Salina Turda, cu o lungime de 4,47 km, la o diferență de nivel de 90 m, cu o viteză de deplasare de 6 m/s.
2. Salina Turda – aquapark
Stație plecare Salina Turda – stație intermediară Parc Zoologic – stație sosire aquapark, cu o lungime de 3,89 km, la o diferență de nivel de 90 m, cu o viteză de deplasare de 6 m/s.
3. Salina Turda – Castrul Roman
Stație plecare Salina Turda – stație sosire Castrul Roman, cu o lungime de 2,25 km, la o diferență de nivel de 50 m, cu o viteză de deplasare de 6 m/s.
4. Castrul Roman – Cheile Turenilor
Stație plecare Castrul Roman – stație sosire Cheile Turenilor, cu o lungime de 2,25 km, la o diferență de nivel de 50 m, cu o viteză de deplasare de 6 m/s.
5. Castrul Roman – Cheile Turzii
Stație plecare Castrul Roman – stație sosire Cheile Turzii, cu o lungime de 5,83 km, la o diferență de nivel de 60 m, cu o viteză de deplasare de 6 m/s.
Costul proiectului? Depinde! Între 56 mil. € și 224 mil. €
Potrivit datelor prezentate într-un slideshow, avantajele unui sistem de transport pe cablu – „versatil și de încredere” – sunt traseul liber, fără ambuteiaje și coliziuni, depășirea obstacolelor topologice, operarea constantă și fără programare, confortul mărit, independența față de condițiile meteo, experiența de parcurgere atractivă (categoric, dacă e să ne luăm după experiența șofatului pe străzile din Turda), dar și efectul pozitiv pentru turism.
Conform cifrelor indicate, capacitatea telegondolei ar fi cuprinsă între 200-6.000 de pasageri/oră. Mai departe, costurile estimate pentru transportul via cablu variază între 3-12 milioane de euro/km. Cum cele cinci tronsoane însumează un total de 18,69 km, asta înseamnă că suma pentru realizarea proiectului mai mult decât îndrăzneț, îndrăznim să spunem, va fi cuprinsă între puțin peste 56 de milioane de euro și puțin peste 224 de milioane de euro.
Mai departe, conform planșelor publicate, printre avantajele telegondolei se numără termenul de construire mult redus (perioadă de 1-2 ani), dar și costurile de operare și mentenanță reduse. Telegondola cu cabine panoramice, cabine VIP și fel și fel de brizbrizuri de înaltă tehnologie ar urma să fie conectată la sistemul de transport public existent, conform planurilor.
Un proiect „ambițios și măreț”, dar cât de fezabil?
Inspirându-se din telefondolele Brest (Franța), Narvik (Norvegia), Druskininkai (Lituania), Vetruse (Cehia), Puebla și Durango (ambele din Mexic), Vadistanbul (Turcia) sau Kish (Irlanda), oferite ca exemple cu fotografii spectaculoase în prezentarea proiectului, primarul Cristian Matei vorbește despre „ambiții foarte mari”, dar care „sunt realizabile”.
„Această zonă devine foarte atractivă și foarte interesantă, dorim să devenim al doilea pol de dezvoltare al județului Cluj. Acest transport pe cablu reprezintă o depoluare, (...) este un lucru foarte important, foarte ambițios, sunt sume mari și trebuie să ne luptăm să ducem proiectele la bun sfârșit”, a declarat Cristian Matei, primarul ex-PSD al Turzii, „vopsit” în galbenul liberal iarna trecută.
Cert este că va mai curge multă apă pe Arieș până când telegondola va transporta turiști.
– Mai întâi, termenul de finalizare indicat pentru park&ride-ul în valoare de peste 43 de milioane de lei este 31 decembrie 2021, potrivit site-ului Primăriei Turda.
– Tot pentru aceeași dată (31 decembrie 2021), administrația turdeană promite finalizarea (în sfârșit) a lucrărilor de la ZOO Turda, după ce proiectul fusese deja fazat.
– De asemenea, proiectul aquapark-ului este abia la „zorii” lui.
Astfel, până la prima „legănare” cu cabina VIP, turdenii visează la obiective mai simple, precum... străzile practicabile?
Proiecte fanteziste, moarte din fașă, la Cluj
În cei peste 30 de ani scurși de la Revoluție, mai ales în campaniile electorale, candidații au venit în fața electoratului cu proiecte futuristice, niciodată realizate. Imaginația bogată a politicienilor a născut idei fantastice, dar de multe ori mai deloc necesare. Cu toate acestea, candidații au vorbit cu patos și seriozitate despre proiectele lor, doar pentru a câștiga voturile alegătorilor.
Cel mai celebru rămâne Gheorghe Funar, care visa să facă tunel pe sub Feleac. Proiectul, îndelung ironizat, a fost promovat de fostul primar în campaniile electorale, dar fără rezultate. Presa a scris la acea vreme despre inutilitatea tunelului și imposibilitatea realizării acestuia. În 2008, Funar declara că realizarea unui tunel ar fi chiar „mai ieftină decât o centură ocolitoare”.
O altă idee „creață” a fost trenul suspendat, care urma să lege Mănășturul de zona industrială. Despre monorail se vorbea încă din anii ’80, sub forma unui tren suspendat deasupra Someșului Mic. În 2015, administrația locală alocase 1 milion de lei pentru realizarea unui studiu de oportunitate. De atunci însă, ideea s-a „transfigurat” în proiectul realist și fezabil al trenului metropolitan.
CITEȘTE ȘI:
Hop-țop, din PSD în PNL! Cristian Matei, primarul din Turda, a sărit în barca liberalilor
