La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt înregistrate peste 100 de adăposturi de protecţie civilă, majoritatea situate în subsolurile unor blocuri, cu o capacitate de aproximativ 20.000 de persoane, 5% din populaţia oraşului, construite pentru cazuri de bombardamente, nu şi pentru incidente de natură nucleară.
Dacă la nivelul datoriilor pe judeţ, Clujul se află printre judeţele cu cele mai mici datorii, când vine vorba de municipii, Cluj-Napoca se află în top trei datornici cu arierate în valoare de 393 milioane lei.
Circulaţia se desfăşoară cu dificultate atât pe principalele artere cât şi pe străzile din cartiere după prima ninsoare căzută în acest an la Cluj. Cu toate că autorităţile se lăudau că sunt pregătite oricând să intervină în caz de ninsori abundente, luni după amiază niciun utilaj de deszăpezire nu se afla în trafic. Maşinile circulă bară la bară după ce zăpada a acoperit întreg carosabilul, șinele de tramvai și stațiile CTP.
Mulți tânjesc după anii comunismului. Grijile, traiul de azi pe mâine, socotelile care nu mai ies niciodată sunt parte din viața normală. Cei care regretă cu patos ce a fost sunt, bineînțeles, cei care se află în impas. Pentru ei, democrația nu a adus decât ulei și zahăr la alegeri și multe galantare pline, la care însă rămâi doar să te uiți, din lipsa banilor. Sunt oameni fără loc de muncă, fără carte, fără viitor.
Primarii primesc de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard lei (prin PNDL) şi circa 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, prin tăierea cofinanţării fondurilor UE.
Sărăcia îi determină pe unii părinţi să îşi priveze copiii de alimentaţia necesară dezvoltării lor, astfel că în comunităţile rurale din judeţele Cluj şi Vaslui se înregistrează procente importante de copii cu vârste până în 5 ani afectaţi de malnutriţie acută, rezultă dintr-un studiu World Vision.
