Arhitectul judeţului Cluj, Claudiu Salanţă, a venit miercuri dimineaţă la Poliţia municipiului Cluj-Napoca. În ce calitate? Nu ştie. Ştim noi că în dosarul în care Consiliul Judeţean a fost reclamat că a antedatat un document de urbanism.
Activistul clujean Szakats Istvan face un rezumat al tuturor neputințelor și minciunilor spuse și, mai ales, nespuse cu privire la rezolvarea dezastrului ecologic de la Pata Rât.
Confruntată în ultima perioadă de timp cu un accentuat proces de degradare, fortificația edificată la sfârșitul secolului al XIII-lea continuă să trezească interesul turiștilor, reprezentând unul dintre cele mai atractive obiective din regiune.
În iunie 2015, Consiliul Judeţean Cluj anunţa cu surle şi trâmbiţe că a atribuit contractele pentru închiderea gropilor de gunoi din 6 locaţii (Pata Rât, Huedin, Turda, Gherla, Dej şi Câmpia Turzii). Acestea trebuiau închise un an mai târziu.
“Prin predarea amplasamentului demarează efectiv lucrările privind sistemul de epurare prin osmoză inversă a levigatului şi în acest fel se vor rezolva problemele de la Pat Rât”. Spunea Alin Tişe anul trecut în decembrie. Au trecut trei luni în care staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului nu a funcţionat nici măcar o secundă. Între timp, la Pata Rât levigatul se întinde pe 9 hectare.
Valul de frig le-a făcut probleme șoferilor în ultimele zile, drumurile fiind acoperite de polei şi zăpadă şi lăsate aşa fără ca cineva să intervină pentru a le deszăpezi. Nemulțumirile șoferilor au făcut înconjurul rețelelor sociale. Acum, Consiliul Judeţean le mai dă o “palmă” în batjocură conducătorilor auto.
Activiștii de mediu avertizează că levigatul de la Pata Rât curge deja pe o lungime de 150 de metri între muntele de gunoi și Centura Vâlcele-Apahida, iar stația de osmoză inversă pentru tratarea acestuia tot nu funcționează.