Actualitate

Luna martie a venit, stația de osmoză nu a pornit. 9 hectare de levigat amenință, în continuare, Centura Vâlcele-Apahida

Activiștii de mediu avertizează că levigatul de la Pata Rât curge deja pe o lungime de 150 de metri între muntele de gunoi și Centura Vâlcele-Apahida, iar stația de osmoză inversă pentru tratarea acestuia tot nu funcționează.

“Tișe declara că îi va da drumul (n.red. staţiei de osmoză inversă) în februarie. Nu s-a întâmplat. Anul trecut a zis că o va pune în funcțiune toamna. Apoi că iarna. De azi suntem în primăvară. Tișe o să vină să anunțe următorul termen, pe care știe de pe acum că nu-l va respecta. După 28 incendii ale rampei de gunoi în 2017, după alunecarea din toamnă a dealului de gunoi peste centura ocolitoare, după formarea lacului de 9 hectare de levigat, după toate promisiunile (fără excepție neonorate) ale lui Tișe de a ridica un zid de protecție, de a capta pâraie, de a curăța Marea Neagră de levigat și de a osmoza levigatul concentrat până la urmă tot ce s-a întâmplat a fost că a venit Process Engineering, a adus o stație de osmoză inversă și a instalat-o la Pata Rât în ianuarie 2018. Stația n-a fost pornită niciodată”, avertizează Szakáts István.

Acesta aminteşte şi de expertiza care a găsit 82.000 tone de mâl depuse în deal aceasta fiind şi una din cauzele alunecării de teren.

“Iar acum ce facem, tocmai ne pregătim să mai lubrifiem dealul cu niște mâl? Oare nu ne tragem dealul în cap? Să calculăm. 50 tone pe zi înseamnă 73.000 tone în 4 ani. Asta e aproape cât e deja băgat în deal acum. Bun, dar o să meargă stația 4 ani? Sigur. Conform studiului, nivelul levigatului începe la 3 metri adâncime sub nivelul depozitului și este alimentat constant de apa pluvială și izvoare. Niciuna nu se poate opri, ca atare levigatul o să tot curgă. Da, stația ar trebui să meargă nu 4 ani ci non-stop. În doar 10 ani asta înseamnă 182.000 tone de mâl de reinjectat în deal - adică încă de două ori și jumăte de cât e deja acolo. Pe un teren drept și stabil asta nu ar fi nicio problemă”, mai spune activistul de mediu.

Dar ce zice expertiza: “Din start depozitul s-a amplasat pe un teren natural în pantă, neamenajat cu o înclinare naturală spre pârâul Zăpodia de 15%. Extinderea depozitului pe un astfel de amplasament fără un studiu iniţial de risc la alunecare, elaborat de operatorul depozitului, a prezentat un permament pericol de instabilitate. Prezenţa levigatului care se scurge spre baza depozitului constituie un factor de antrenare şi de instabilitate pentru materialul depozitului, factor care grăbeşte alunecarea".

“Muntele de gunoi tot alunecă. Dar atunci oare cu cât mâl îl mai putem umfla până începe să fugă iar, ca în 2017 toamna? Oare cine își asumă decizia pentru metodă și cantitate? Nimeni. Nimeni nu vrea să rămână de fazan când dealul se prăvale peste drum. Ori dealul s-a mai prăvălit un pic și în iarna asta. Nimeni nu i-a lăsat pe nemți măcar să-și instaleze acele țevi prin care apoi să poată să-și pompeze înapoi zațul rezidual în deal. Nimeni nu o să dea drumul la stație. Că îi atârnă Dealul lui Damocles deasupra Centurii - în care a aruncat deja 140 milioane de euro pentru consolidare - tocmai din cauza alunecărilor”, spune Szakáts István.

Acesta aminteşte şi de promisiunea din toamnă neonorată a lui Alin Tişe privind construcţia unui zid de susținere care să protejeze Centura de Diamant de muntele de gunoi. Tişe spunea că va face acel zid în iarnă indiferent de condiţiile meteo. Studiul recomanda câteva sute de piloți, groși de 600mm, băgați la 6 metri în pâmânt, la un metru unul de celălalt.

“Logic, Tișe o să apară să anunțe următorul termen pentru Marele Zid de la Pata Rât. Dar știe de pe acum că nu-l va respecta nici pe asta. El nu va putea să obțină avizele de la Apele Române pentru construcția zidului cât timp la prima cupă de excavator îi scapă un lac de levigat de 9 hectare la vale. Tișe s-a învățat să repete de câteva luni că acolo nu mai e niciun bai, lacul s-a decantat, otrava s-a lăsat la fund. Elementele în suspensie nu se decantează, iar măsurătorile Universității Sapientia publicate în toamnă arătau toxicitate ridicată în lac. Ca să obțină avizele de la Apele Române, Tișe trebuie să limiteze debitul lacului. Pentru asta ar trebui să devieze pâraiele care alimentează lacul, să osmozeze levigatul spălat în lac de izvoarele din interiorul dealului de gunoi ca să mai scadă nivelul și să osmozeze levigatul concentrat care șiroaie constant la baza dealului ca să nu-i suie în cap pe cei de la Apele Române și Garda de Mediu că otrăvește pânza freatică, Someșul, Sânnicoară, Apahida - așa cum se întâmplă acum”, remarcă activistul, care mai spune că deviatul pâraielor înseamnă avize, exproprieri, licitație, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, construcție.

“Totul va dura cel puţin 3 ani. O să poată să pornească stația de osmoză între timp? Dacă da, stația va produce 55.000 tone de zaț toxic. Unde-i pune? Lângă 82.000 tone de la care a mai fugit dealul odată? Nu-și asumă nimeni decizia asta, că alunecă până-n Gherla. Apoi mai urmează încă cel puțin 2 ani în care se avizează și se construiește marele zid. În acest timp nimeni nu o să pornească stația - că n-are unde să pună încă 36.500 tone de zaț. Conform aritmeticii elementare, poate în 5 ani se va putea da drumul la stația de osmoză inversă să lucreze în regim constant. Până atunci tot ce poate face Tișe e să taie pamblica, să ducă o găleată de zaț în deal și apoi să vină înapoi să oprească stația. Apoi cinci ani de zile rolul stației va fi să se vadă că s-a încercat. Între timp mult levigat o să curgă pe Someș” , a conchis activistul de mediu.