În perioada analizată piața valutară a fost calmă, perechea euro/leu având o evoluție stabilă. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile țâșnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.

Creșterea aversiunii față de risc a favorizat „monedele-refugiu" precum dolarul american, yenul japonez sau francul elvețian, care au avut aprecieri consistente pe piața locală.

Evoluția raportului euro/leu a fost la fel de plicitisitoare ca în precedentele 18 ședințe, sarea și piperul fiind oferit de dolar și franc.

Piața locală a fost și ieri nemișcată, cursul euro gravitând tot în jurul lui 4,6, în condițiile în care speculatorii se tem de o intervenție masivă a băncii centrale. La rândul ei, BNR preferă să punctueze doar atunci când este cazul, fără a fi nevoită să vândă prea multă valută.

S-a încheiat a treia săptămână consecutivă în care euro a forțat depășirea pragului de 4,6 lei, lovindu-se însă de zidul ridicat de banca centrală.

Ieri a fost a noua ședință consecutivă în care cursul euro a bătut la porțile de la 4,6 lei, nivel pe care BNR îl consideră unul de echilibru.

Lipsa unor noi vești proaste venite din Peninsula Coreeană, a reprezentat o știre bună pentru investitori, ceea ce a condus la o diminuare a aversiunii față de risc, permițând monedelor emergente, cum este și leul, să se aprecieze ușor.

Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.