Creșterea tensiunilor la nivel geopolitic în cazul dosarul nuclear nord-coreean a provocat aprecierea dolarului și francului elvețian dar și scăderea monedelor amergente de la marginea zonei euro, așa cum este leul.
Raportul euro/leu a avut în perioada analizată o evoluție stabilă dar ascendentă, în condițiile în care nivelul aversiunii față de risc a fost destul de ridicat, piețele internaționale așteptând rezultatele celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din Franța, cu Emmanuel Macron pe primul loc, cu 23,75% din voturi, și Marine Le Pen pe al doilea, cu 21,53%, a calmat investitorii și a permis monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze.
În ciuda creșterii apetitului pentru risc, leul a rămas decuplat de la evoluția pozitivă a altor monede de la marginea zonei euro, precum zlotul sau forintul.
Tendinţa de apreciere a leului faţă de euro, care s-a manifestat încă de la începutul anului, a continuat pe fondul unei creşteri a apetitului pentru risc pe pieţele financiare.
Scăderea aversiunii faţă de risc pe pieţele americane a permis monedelor din regiune să se aprecieze faţă de un euro care suferă de pe urma nivelului scăzut al dobânzilor din zonă şi de programul de relaxare cantitativă al bce.
De obicei, apropierea alegerilor locale, parlamentare sau prezidențiale au avut efecte depreciative asupra leului. Anul acesta însă moneda națională a avut o evoluție calmă, rezistând chiar și presiunilor care s-au făcut simțite pe piețele internaționale, semn că fundamentele economice satisfac investitorii.
