Problemele politice apărute în spațiul zonei euro, precum cea care are drept vedetă deficitul bugetar italian pentru anul viitor, dar și pierderea de teren suferită de partidul d-nei Merkel, care și-a anunțat retragerea în 2021, la care se adaugă datele economice contradictorii din aceeași zonă, au provocat deprecierea euro și creșterea plasamentelor în monedă americană.
Decizia de acum două zile a BNR de a interveni în piață, împrumutând băncile comerciale cu 16,7 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro), la o dobândă de 2,5%, egală cu cea de politică monetară, s-a reflectat printr-o nouă scădere a indicilor ROBOR.
Evoluția perechii euro/leu din perioada analizată a fost stabilă, dar se mențin condițiile pentru atingerea unor nai maxime istorice. Dolarul și francul s-au apreciat constant, în condițiile menținerii aversiunii față de risc.
Tendința de apreciere a euro a continuat și ieri, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în timp ce indicii ROBOR au continuat să stagneze, semn că lichiditatea s-a acomodat cu nevoile pieței.
Reducerea presiunii pe lira turcească și criticile șefului de la Casa Albă la adresa politicii monetare a Rezervei Federale americane la care se adaugă reducerea aversiunii față de risc au asigurat leului un parcurs liniștit.
Evoluția leului a fost una liniștită în ton cu ceea ce s-a petrecut în ședințele precedente, notabilă fiind consolidarea dolarului peste pragul de 4 lei, ca o consecință a încrederii arătate de președintele Rezervei Federale americane, Jerome Powell, față de menținerea economiei SUA pe o direcție pozitivă.