O analiză arată că, în cazul unui dezastru, sub 3% din români ar încăpea în adăposturile de protecție civilă. La nivel municipiului Cluj-Napoca, capacitatea este puțin mai mare, de circa 4-5% din populație.
Piaţa imobiliară din România s-a schimbat radical în zece ani de la criza financiară globală, astfel că populaţia din oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov sau Sibiu ar trebui să crească foarte mult în următorii ani, arată un studiu al unei companii de consultanţă imobiliară.
La 40 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Valea Borșei, există un loc cum rar întâlnești în țară.
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Cluj era de 691106 persoane, din care 358527 femei (51,88%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 11649 persoane (din care 3711 femei).
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 650397 persoane din totalul celor 691106 persoane.
Potrivit rezultatelor definitive ale celui mai recent recensământ, din 2011, municipiul Bucureşti are cea mai mare populaţie din ţară, de 1,88 milioane persoane, urmat de judeţul Iaşi cu 772.300 locuitori, Prahova cu 762.900, Cluj cu 691.000 locuitori.
