În urma incendiului din clubul bucureștean Colectiv, soldat până în acest moment cu 46 de morți, societatea civilă a reacționat. Tineri, bătrâni, copii au fost văzuți în stradă cu pancarte, steaguri, strigând cu patos pentru schimbare, pentru revigorare, pentru o nouă clasă politică.

Pentru a doua zi consecutiv clujenii s-au prezentat în stradă. Aproximativ 900 de persoane s-au strâns în centrul Clujului pentru a-și exprima nemulțumirile față de guvernare. În același timp, la București protestează 10.000 de oameni, în total fiind vorba de 15.000 de manifestanți la nivel național.

Piaţa Unirii a găzduit miercuri seara sute de persoane adunate pentru a protesta împotriva corupţiei ce zilele trecute a omorât peste 30 de persoane în tragedia de la Colectiv. În mai puţin de două ore, alţi câţiva mii de protestatari li s-au alăturat, blamând într-un glas clasa politică.

Jurnalistul Lucian Mîndruță a participat la protestul organizat la Cluj și a vorbit despre importanța rețelelor de socializare mai ales în aceste momente când românii protestează în toate orașele.

Aproximativ 3000 de clujeni s-au întâlnit în această seară în Piața Unirii din Cluj-Napoca pentru a protesta. De asemenea, ei au purtat pancarte pe care se putea citi: ''Corupţia ucide', ''Corupţia pericol de moarte', ''Uniţi salvăm toată România'. În București, peste 30.000 de oameni au protestat în Piaţa Universităţii, oamenii fluturând steaguri, fluierând din fluiere şi vuvuzele, scandând şi afişând mesaje împotriva corupţiei şi clasei politice.

Peste 25.000 de oameni au cerut ieri demisiile primarului Cristian Popescu-Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premierului Victor Ponta, pentru tragedia din clubul Colectiv. În perioada următoare, și la Cluj-Napoca se anunță proteste în semn de respect față de tragedia din Clubul bucureștean Colectiv.

După un nou protest privind soarta malului Someșului, balanța pare a se înclina într-o direcție neașteptată: primarul Emil Boc a declarat că sistează planurile pentru o nouă bandă până se vor concretiza noi planuri de urbanism care să testeze fezabilitatea înlocuirii benzii auto cu pietonală și pistă de bicicliști. „Sunt de acord să avem toate soluțiile pe masă, cu avantaje și dezavantaje fiecare și apoi să luăm o decizie, inclusiv prin soluția unui REFERENDUM LOCAL.”

După ce lucrările de excavare au continuat pe malul Someşului şi societatea civilă este decisă să iasă pentru a doua oară în stradă, reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca spun că în realitate “nu este vorba despre o betonare a Someşului, ci de realizarea unui zid de sprijin necesar realizării spaţiului pietonal şi pistelor de biciclete”.