Exodul românilor înseamnă schimbare. De la cultură şi până la aşteptări. Remus Gabriel Anghel, directorul Centrului pentru studiul comparat al migraţiei din Cluj, vorbeşte despre modificările majore pe care le constatăm în marile oraşe.

Din ce în ce mai mulți clujeni acuză viniturile (n.r. - cetăţeni veniţi în oraş din alte părţi) pentru prețurile mari ale locuințelor și pentru traficul îngreuntat. Specialiștii spun că acest comportament datează de foarte mult timp și are legătură cu necesitatea primară a omului de a-și apăra teritoriul.

Sociologul Barbu Mateescu explică de ce tot mai mulți tineri lasă în urmă Bucureștiul pentru municipiul Cluj-Napoca. Zilele trecute, un jurnalist din Bucureşti a desființat-o pe Gabriela Firea, nemulțumit de lipsa de viziune a acesteia în ceea ce privește dezvoltarea Bucureștiului. "Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul", spunea Alex Livadaru.

Potrivit datelor Facultăţii de Sociologie, Floreştiul are cel mai mare procent de oameni cu studii superioare, chiar şi peste Cluj-Napoca.

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

Aproape zi de zi în ultimele săptămâni au avut loc atacuri teroriste în care sute de oameni şi-au pierdut viaţa. Mass media a prezentat pe larg atacurile, iar dezaxaţii care au ucis cu sânge rece şi au călcat peste cadavre au devenit peste noapte “vedete” internaţionale. Pentru a-și duce la finalitate atacurile dezaxații care le comit mai au nevoie de un ultim pas: mediatizare.

În perioada sărbătorilor de iarnă foarte mulţi oameni se revăd cu familiile sau prietenii. Nu toţi au însă parte de „sărbători fericite”, aşa cum este şi urarea. Specialiştii atrag un semnal de alarmă şi spun că stereotipurile despre fericire din mass media fac mai mult rău decât bine.

Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia în sprijinul poliției de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranți. Italia şi Grecia se confruntă în aceste momente cu proteste ale imigranţilor care acuză condiţiile proaste în care trebuie să trăiască. Sociologul clujean Ioan Hosu a tras un semnal de alarmă şi a explicat pentru Monitorul de Cluj de ce grupările neonaziste pot avea de câştigat de pe urma refugiaţilor.