Tinerii britanici nu mai pot fi văzuți în număr atât de mare ca înainte în spații publice și îndeosebi pe străzi. Oameni de știință dau o explicație acestui fenomen de societate.

Generaţia de „sacrificiu” a luptat pentru libertate şi şi-a dat viaţa pentru acest ideal. În schimb, tinerii de până în 25 de ani se luptă cu propria persoană, trăiesc în iluzie şi au impresia că totul li se cuvine.

Odată cu explozia rețelelor de socializare, tot mai mulți utilizatori, în special adolescenți, adoptă o formă de scriere aproape de neînțeles. Incorectă, uneori chiar absurd de deformată, un adevărat „viol” asupra gramaticii limbii române.

Tot mai mulţi tineri îşi folosesc telefoanele mobile pentru aplicaţii în detrimentul conversaţiilor telefonice. O arată şi datele, o recunosc şi tinerii. Costurile inexistente ale aplicaţiilor mobile care facilitează comunicarea, dar şi socializarea online, le fac cu ochiul noilor generaţii născute după 1980.

Ce au de spus tinerii de 16 ani, născuți în perioada în care internetul a înflorit odată cu ei și au avut mult mai ușor acces la orice informație? Ce au de spus despre Cluj și ce așteptări au de la anul ce abia a început?

Mergând după moda occidentală, românii uită adevăratul înțeles al sărbătorilor de iarnă, însă tinerii încearcă să mențină un echilibru între distracție și spiritul Crăciunului.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a vorbit luni în mesajul de Crăciun despre importanţa educaţiei tinerilor şi spune că trei instituţii sunt datoare să se preocupe de formarea lor, familia, Biserica şi şcoala, dar sublinează că acestea nu au făcut tot ce trebuia pentru aceştia.

În secolul vitezei în care tradițiile dispar încet, dar sigur, iar alte obiceiuri își fac loc în viețile românilor, încă există oameni care consideră Crăciunul un eveniment încărcat de spiritualitate.