România face demersuri pentru întărirea Flancului Estic al NATO. Astfel, țara noastră susține necesitatea unui număr sporit de militari și echipamente, iar în cazul unui atac, statul român trebuie să știe exact pe ce trupe se poate baza pentru intervenție.

Peste 15.000 de persoane sunt date dispărute în cursul celor nouă luni de război în Ucraina, a declarat joi un oficial de la Comisia Internaţională pentru Persoane Dispărute (ICMP).

Lipsa de energie electrică, după bombardamentele masive lansate miercuri de Rusia asupra Ucrainei, a obligat autorităţile de la Kiev să închidă punctele de trecere a frontierei cu România şi Ungaria.

Cum a evoluat piața de profil de la startul pandemiei, până la blocarea canalului Suez și declanșarea conflictului din Ucraina

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul.

Bombardamentele rusești au provocat pagube „colosale” sistemului energetic din Ucraina. Ucrainenii s-ar putea confrunta cu sistări îndelungate ale furnizării de curent.

Rusia și Ucraina se acuză reciproc după ce zeci de obuze au bombardat centrala Zaporojie. Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică avertizează că cine a tras în centrală și-a asumat „riscuri urașe”.

Cu intonație interogativă, enunțul acesta e pur retoric, căci acum (cel puțin) toți vrem/vor pace: și noi, „spectatorii plătitori” sau contributori net ai războiului, și Ucraina (o țară aproape distrusă), și Rusia (o țară aproape învinsă), și NATO (o alianță militară sătulă de cheltuieli) și UE (o alianță economică sătulă de prețuri mari) șamd.