Timp Liber

„La pas” prin Clujul de altădată. Cum arăta Piața Mihai Viteazu, în anii '60?

Cum arăta o plimbare pe timpul nopții prin zona pieței Mihai Viteazu. Fotografie surprinsă în anii ′60.

Cum arăta o plimbare pe timpul nopții prin zona pieței Mihai Viteazu/ Foto: arhiva Azopan - Amintiri din Vechiul Cluj/Facebook Cum arăta o plimbare pe timpul nopții prin zona pieței Mihai Viteazu/ Foto: arhiva Azopan - Amintiri din Vechiul Cluj/Facebook

 

 


O fotografie postată pe grupul de Facebook Amintiri din Vechiul Cluj surprinde Piața Mihai Viteazu din Cluj-Napoca în anii '60.

 


Pentru mulți clujeni această fotografie a trezit multe amintiri, câțiva dintre ei fiind foști locatari al blocului Republica.

„Oamenii se îmbrăcau elegant (tata purta sacou tot timpul, iarna-vara)”, „Blocul Republica, construit în '61. Avea o arhitectură inedită la noi în acei ani.”, „Îmi amintesc în copilărie era târg de crăciun în față”, „Ce bine arăta cu terasa de la acoperiș luminată”, sunt câteva dintre comentarii.


Piața Mihai Viteazu, o istorie zbuciumată

În ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutată piața de mărfuri a orașului și s-a construit o cale ferată destinată transportului de oameni și marfă care mergea până în această piață. După o serie de accidente calea ferată a fost desființată în 1902. Întotdeauna, Piaţa Mihai Viteazul a fost considerată „inima” comerţului clujean. În 1904, Piaţa Mihai Viteazul era aproape la fel de animată ca şi în ziua de astăzi. O mulţime de persoane se plimbau pe aleile pieţei, zona ei centrală fiind ticsită de comercianţi. Aceştia aveau standuri din lemn acoperite cu prelată, pentru protecţia legumelor şi fructelor.

Până în 1919, piaţa nouă a oraşului a purtat numele lui István Széchenyi, conte de Szécheny, celebru om politic şi istoric din Imperiul Habsburgic, devenit, la un moment dat, ministru al Transporturilor. Ulterior după Unirea din 1918, numele pieţei a fost schimbat în „Mihai Viteazu”, în cinstea marelui domnitor român care a reuşit să unească ţările române. Ulterior, după 1970, în central pieţei a fost instalată o statuie ecvestră a marelui conducător de oşti, care acum este într-un proces de reabilitare.


În perioada anilor ’50 au fost construite o serie de blocuri, inclusiv cel cu fostul cinematograf Republica, actualul cinematograf „Florin Piersic”. Acestora li s-a adăugat ulterior hala agroalimentară, iar o serie de case au fost demolate.

În altă fotografie poate fi observată Piața Mihai Viteazu în 1957 și oamenii care s-au strâns la tarabe pentru a cumpăra fructe și legume.


Piața Mihai Viteazu în 1957/ Foto: bjc.ro

Povestea cinematografului Republica

Cinematograful Republica a fost primul cinematografic panoramic construit în Cluj. Acesta a fost inaugurat în 1963 și mulți spuneau că ar fi fost cel mai mare cinematograf din Transilvania. La inaugurarea cinematografului a rulat filmul „Pânze purpurii”, în regia lui Aleksandr Ptușko. Acest cinematograf a adus ceva inovator pentru cinefili care se puteau bucura de ecrane de formă semicirculară, cu lățimea mult mai mare.

La data de 26 ianuarie 2011 fostul cinematograf Republica și-a schimbat denumirea după numele actorului clujean Florin Piersic. În prezent, cinematograful include și o cafenea tematică, numită La Mărgelatu’, inspirată din filmele în care a jucat actorul care îi poartă numele, unde oamenii pot savura o cafea înainte sau după film.

CITEȘTE ȘI:

„Oră de vârf” pe Feleac, în anii '50. Cum arăta intrarea în Cluj în secolul trecut?

Parcurile Clujului de altădată. Care erau cele mai faine locuri de joacă, în urmă cu câteva decenii?

Ultimele Stiri
abonare newsletter