Timp Liber
Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca: O bijuterie arhitecturală și martor al istoriei orașului. Compozitorul Gheorghe Dima, printre personalitățile care au locuit în palat
Cluj-Napoca este un oraș încărcat de istorie și cultură și găzduiește numeroase clădiri istorice impresionante care păstrează amintiri ale trecutului său glorios. Unul dintre aceste edificii impresionante este Palatul Toldalagi-Korda.
Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca/ Foto: visitcluj.ro
Cluj-Napoca, un oraș încărcat de istorie și cultură, găzduiește numeroase clădiri istorice impresionante care păstrează amintiri ale trecutului său glorios. Unul dintre aceste edificii impresionante este Palatul Toldalagi-Korda, o bijuterie arhitecturală ce reprezintă un simbol al rafinamentului și prosperității istorice a acestui oraș.
Situat în inima orașului, pe strada I.C. Brătianu numărul 14, Palatul Toldalagi-Korda își întâmpină vizitatorii cu o arhitectură fascinantă și o fațadă impunătoare. Palatul a fost construit în stil baroc între anii 1801-1807, după planurile arhitectului italian Carlo Justi.
CITEȘTE ȘI:
Banca Vatra din Cluj funcționa în aceste clădiri, în sec. XX! Un episcop a salvat banca printr-o infuzie de fonduri de la biserică
Palatul Elian, unul dintre cei „patru giganți” de pe malul Someșului. Clădirea a fost construită de un negustor de vin. FOTO
Acest edificiu reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. A aparținut contelui Toldalagi Laszlo și soției acestuia, contesa Korda Anna.
Căsătoriți în anul 1786, dar neavând copii, cei doi soți și-au dedicat eforturile construirii unei case frumoase, în urma achiziționării unui teren de la biserica reformată.
Compozitorul Gheorghe Dima s-a numărat printre personalitățile care au locuit în palat
Edificiul a găzduit și alte personalități culturale remarcabile din Cluj, precum scriitorul și politicianul Miklós Bánffy, ultimul proprietar al casei, dar și compozitorul Gheorghe Dima, care a locuit aici între anii 1919-1925.
Edificiul a găzduit și instituții publice și de cultură până în anul 1901. În palat a funcționat judecătoria regiunii, apoi, până în 1940 conservatorul maghiar, urmat după 1919 de cel român, iar după Dictatul de la Viena aici au fost mutate o parte din departamentele universități maghiare, reinstalate la Cluj de la Debrecen. Astăzi, în această clădire sunt birourile direcției economico-finaciare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca este o bijuterie arhitecturală impresionantă cu o istorie îndelungată, situată în centrul orașului, spre strada Kogălniceanu. Fațada principală a clădirii, cu unsprezece axe, se întinde pe o lungime de 43 de metri și impresionează prin eleganța și rafinamentul său.
CITEȘTE ȘI:
Barză neagră, surprinsă într-o pădure din Apuseni! Apariția sa este rară în România. VIDEO
De văzut prin România: una dintre cele mai frumoase și sălbatice peșteri, redeschisă pentru turiști! E străbătută de un curs de apă
Clădirea este segmentată de pilaștri colosali cu capiteluri ionice, care se ridică dintr-un stereobat din piatră naturală. Cele două niveluri ale fațadei sunt separat de un brâu bogat decorat cu panglici împletite, adăugând un caracter distinctiv și estetic clădirii.
De-a lungul fațadei, se pot observa consolele balconului susținute de coloane de piatră, evidențiind atenția deosebită acordată detaliilor și ornamentației. La bază, portalul impresionează prin tampoanele pentru trăsuri, decorate cu volute, adăugând un element arhitectural plin de grație.
Portalele, cu colțurile evazate și marginile decorate cu platbande striate, adaugă un stil arhitectural distinct și echilibrat întregii fațade. În ansamblu, fațada principală emană o atmosferă de noblețe și măreție, reprezentativă pentru stilul baroc al epocii.
Clădirea prezintă o fațadă laterală cu douăsprezece axe, cu o ornamentație similară celei de pe fațada principală, deși fără prezența vreunui portal. Acest detaliu subliniază grandoarea și simetria ansamblului arhitectural.
Curtea interioară a palatului oferă o priveliște încântătoare, datorită galeriilor cu arcade de la parter și a celor cu coloane și balustradă din piatră de la etaj. Aceste elemente contribuie la creația unei atmosfere pline de eleganță și autenticitate, unde se regăsesc încă amintiri ale vremurilor trecute.
Astfel, Palatul Toldalagi-Korda din Cluj-Napoca rămâne o mărturie vie a istoriei orașului, un exemplu magnific de arhitectură barocă, care fascinează vizitatorii cu frumusețea și rafinamentul său. Cu o fațadă imponentă și curtea interioară pitorească, acest palat continuă să impresioneze și să inspire admiratorii de artă și arhitectură, oferind o experiență memorabilă celor care îl vizitează.
Cine a fost Gheorghe Dima?
Gheorghe Dima a fost un important muzician, compozitor, dirijor și pedagog român, recunoscut pentru contribuțiile sale majore în dezvoltarea muzicii și culturii muzicale în România.
Dima a studiat muzica în țară și în străinătate, specializându-se în compoziție și dirijat la Leipzig și Viena. A revenit în România cu o bogată experiență muzicală și a devenit un pionier al muzicii clasice și al operelor în țară.
În 1874, Gheorghe Dima a fost numit dirijor principal la Opera Națională din București, unde a contribuit la dezvoltarea operei și a adus în repertoriu opere ale maeștrilor clasici europeni și ale compozitorilor români.
CITEȘTE ȘI:
Clădire emblematică din centrul Clujului. Știai că aici funcționa Banca „Economul” în secolul XX?
„Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”. Care au fost vulnerabilitățile și atuurile băncilor clujene?
Pe lângă activitatea sa în operă, Dima a avut o importanță deosebită în domeniul educației muzicale. În 1869, a fondat Conservatorul de Muzică din Cluj (azi Academia de Muzică Gheorghe Dima), devenind una dintre cele mai importante instituții de învățământ muzical din România.
Gheorghe Dima a fost, de asemenea, un folclorist și colecționar pasionat al muzicii populare românești. A călătorit în diferite regiuni ale țării pentru a înregistra și studia cântece și dansuri tradiționale, contribuind astfel la păstrarea și promovarea patrimoniului folcloric românesc.
Pe lângă activitatea de dirijor și pedagog, Dima a compus opere, cântece corale și lucrări simfonice, aducând contribuții semnificative la muzica românească. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Ștefan cel Mare” și „Tudor Vladimirescu”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
