Timp Liber
Clujul de altădată. Sinagoga Neologă de pe strada Horea, lăcașul de cult vandalizat de legionari în secolul XX
Cluj-Napoca este un oraș plin de istorie găzduiește o serie de monumente istorice, iar Sinagoga Neologă de pe strada Horea este una dintre cele mai notabile dintre ele.
Templul Deportaților din Cluj-Napoca de pe str. Horea nr. 21 a fost ridicat în 1886 de constructorii Horváth și Sándor Reményik conform cu planurile inginerului Hegnir/ Foto: holocausttransilvania.ro
Trecem zilnic pe lângă clădiri impresionante din Cluj-Napoca, care ne uimesc cu frumusețea lor. În schimb, acestea ascund de cele mai multe ori legende triste sau care ne ridică părul pe șirea spinării. Acesta este și cazul lăcașului de cult de pe strada Horea.
Sinagoga Neologă este un lăcaș de cult mozaic din municipiul Cluj-Napoca, situat pe strada Horea numărul 21. Edificiul fost construit în perioada 1886-1887 în stil maur.
CITEȘTE ȘI:
Muzeon, un altfel de muzeu, în Cluj. Incursiune în istoria evreilor, prin ochelarii VR. FOTO
În prezent sinagoga este cunoscută și sub denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei. Sinagoga a fost construită între anii 1886-1887 în stilul maur, după proiectele inginerului feroviar Isidor Hegner.
Istoria edificiului
Comuniunea mozaică neologă, formată în majoritate de intelectuali, s-a despărțit în anul 1881 din comuniunea mozaică ortodoxă. Conducătorul neolog a fost rabinul Mátyás Eisler, profesor al limbilor semite la Universitatea din Cluj.
Sinagoga Neologă a fost construită între anii 1886-1887 în stilul maur, după proiectele inginerului feroviar Isidor Hegner, fiind inaugurată la 4 septembrie 1887. Fațada edificiului este o îmbinare a elementelor tradiționale cu cele de inspirație orientală. Nagy Utca, Ulița Mare, strada pe care a fost construită sinagoga, a fost modernizată și redenumită la sfârșitul secolului al XIX-lea în str. Franz Joseph. Colocvial a purtat denumirea de Zsidó Utca, Ulița Evreilor.
Edificiul a fost vandalizat de legionari
Clădirea a fost grav deteriorată de către legionari pe data de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurată cu sprijinul oferit de Guvernul României. După Dictatul de la Viena din anul 1940, când nordul Transilvaniei a fost ocupat de către Ungaria, autoritățile horthyste au transformat Sinagoga Neologă din Cluj în magazie. După deportarea evreilor în lagărele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorată la 2 iunie 1944, din cauza unor bombardamente asupra gării aflate în apropiere. Sinagoga fiind refăcută în trei ani mai târziu.
Lucrări de restaurare completă a lăcașului de cult au fost efectuate în anul 1951. Sinagoga este dedicată astăzi memoriei victimelor Holocaustului. În prezent, Templul Deportaților din Cluj este una din cele cinci sinagogi existente în oraș, fiind singura aflată în funcțiune, iar soarta tragică a acestui monument de cult dar și a întregii comunități evreiești din Cluj poate fi citită pe numeroasele plăci comemorative care se găsesc pe zidurile exterioare și interioare ale sinagogii.
În anul 2017 Sinagoga a fost din nou vandalizată. De data aceasta mai multe mesaje antisemite au apărut pe pereții exteriori al lăcașului de cult, reprezentanții fiind nevoiți să vopsească pereții.
Potrivit preşedintelui Comunităţii Evreieşti din Cluj-Napoca, Robert Schwartz, pe peretele clădirii au fost scrise cu vopsea neagră şi roşie două mesaje şi a fost inscripţionată o stea a lui David, care este tăiată: „Toate cele bune” şi „Holocaust never happened” (Holocaustul nu a avut loc).
Destinul evreilor din Cluj
Potrivit Muzeului Holocaustului din Nordul Transilvaniei, 18.000 de persoane din lagărul din Cluj au ajuns în lagărele naziste.
Lagărul din Cluj a fost stabilit în nordul orașului, la fabrica de cărămidă „Iris”. În el au fost concentrați 18.000 de evrei din Cluj, din districtele Borșa, Cluj, Hida, Huedin, Nădăștia, precum și deținuții transferați din lagărul din Gherla. Acesta a fost al treilea ca mărime din Transilvania de Nord, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și din Satu Mare (18.800 de persoane).
Strângerea și mutarea evreilor în lagăr a început la 3 mai 1944. Populația lagărului din Cluj a crescut de la 12.000 de persoane în data de 10 mai, la 14.300 în 16 mai, ajungând la aproximativ 18.000 după transferarea evreilor din lagărul din Gherla. Dintre cei concentrați se aflau și 5.000 de copii.
Comandantul lagărului din Cluj a fost Urbán László, șeful poliției orașului. Condițiile de trai erau foarte precare în lagăr, mulți dintre deținuți rămânând sub cerul liber fără adăpost, fiindcă șoproanele fabricii erau insuficiente. Mâncarea era pregătită în vane de baie, aduse din casele evreilor. Pentru nevoile fiziologice au fost săpate gropi, dar abia la o săptămână după aducerea în lagăr.
În lagăr a fost înființată o echipă de anchetă și tortură, condusă de colonelul de jandarmi Paksy-Kiss Tibor, comandant al circumscripției IX de jandarmi cu reședința la Cluj și comandant al tuturor efectivelor de jandarmerie din Transilvania de Nord.
Situația gravă a evreilor concentrați la fabrica de cărămidă „Iris” a trezit compasiunea conducătorilor bisericilor creștine din Transilvania, care au avut luări de poziție publice, prin care au condamnat ghetoizarea. Dr. Iuliu Hossu, episcop al Bisericii Greco-Catolice, acad. dr. Nicolae Colan, episcop al Bisericii Ortodoxe, dr. Márton Áron, episcop al Bisericii Romano-Catolice, Józan Miklós, episcop al Bisericii Unitariene, dr. Vásárhelyi János, episcop al Bisericii Reformate, au condamnat măsurile brutale luate împotriva evreilor și au acordat ajutor unor victime pentru a scăpa de la deportare.
Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi. Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
