Timp Liber
S-a redeschis Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca! Printre exponate, masa de consultații a doctorului Iuliu Hațieganu și Elixirul Iubirii. GALERIE FOTO
Luni, 15 ianuarie, s-a redeschis Muzeul Farmaciei din Cluj, un tezaur al istoriei medicale și farmaceutice.
O parte din exponatele care se află la Muzeul Farmaciei/ Foto: monitorulcj.ro
Luni, 15 ianuarie, s-a redeschis Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca, un tezaur al istoriei medicale și farmaceutice. După o perioadă de renovare și extindere, de Ziua Culturii Naționale, muzeul își întâmpină vizitatorii într-o atmosferă îmbibată de istorie.
Peste 7.000 de artefacte, adăpostite în muzeu
Muzeul Farmaciei, situat în Casa Hintz, adăpostește o colecție impresionantă de peste 7.000 de obiecte autentice.
Aceste artefacte cuprind de la aparatură medicală veche la recipiente diverse și manuscrise valoroase. Vizitatorii pot admira atât aparatură medicală cât li alte artefacte prețioase ce reflectă evoluția atitudinilor față de sănătate și istoria sănătății și bolii din Transilvania.
„Muzeul Farmaciei, cu o misiune profundă de cercetare și prezentare a istoriei sănătății și bolii din Transilvania, păstrează și valorifică un patrimoniu specializat și rar. Acest patrimoniu include peste 7.000 de bunuri legate de istoria farmaciei și peste 200 de piesa de aparatură medicală veche, făcând din acest muzeu unul reprezentativ pentru Cluj-Napoca, un important fost centru medical și farmaceutic al României”, a declarat Dr. Felix Marcu, Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Prima farmacie publică din Cluj a fost deschisă în 1550
Istoria Casei Hintz este în sine fascinantă. Prima farmacie publică din Cluj a fost deschisă în jurul anului 1550, iar locația actuală a Muzeului Farmaciei a fost casa Farmaciei Mauksch-Hintz timp de aproape 200 de ani. Recent renovată, clădirea este un monument istoric ce relevă un mozaic arhitectural unic, de la ruine romane la fundații medievale și reamenajări ulterioare.
„Structura internă a farmaciei și rolul fiecărei încăperi pot fi reconstituite. Inițial, officina, adică magazinul farmaciei, se afla într-o sală decorată cu picturi baroce, ulterior fiind mutată în sala orientată către piață.
Fosta officină a fost convertită în birou, devenind astfel centrul administrativ al afacerii. La nivelul parterului, farmacia dispunea de un laborator și o cameră de depozitare, accesibile exclusiv farmaciștilor și asistenților lor. Subsolul era folosit pentru stocarea lichidelor și substanțelor sensibile la variații de temperatură, în timp ce podul servea la uscarea plantelor medicinale. În ceea ce privește spațiul de locuit, familia deținătorilor farmaciei rezida la etaj, ocupând cel mai prestigios apartament, orientat spre piață”, a transmis Ana Gruia, muzeograf în cadrul Muzeului Farmaciei.
Proprietarul clădirii, Dr. Georg Hintz, a fost prezent la redeschiderea Muzeului Farmaciei, și a declarat că această zi este una de bucurie.
„E o zi de bucurie pentru mine și pentru strămoșii mei care au lucrat și au locuit aici. Eu am preluat casa în 2017 de la mama și unchii mei care au primit retrocedarea după ce casa a fost naționalizată în 49. Odată cu actele pe care le-am primit și care dovedeau că sunt proprietar am primit și un aviz de evacuare. Avocatul meu m-a întrebat când executăm, am zis că nu executăm și am discutat cu cei de la muzeu (…) Ne-am înțeles și fără echipa muzeului nu s-ar mai fi deschis niciodată”, a declarat Dr. Georg Hintz.
Luni, 15 ianuarie, de la ora 17:00 până la ora 22:00, publicul va avea acces liber în clădirea monument istoric, cu ghidaj gratuit prin diferite zone din muzeu:
Noua officina: La sfârșitul secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX, vânzarea se făcea în sala paralelă cu piața, ușor accesibilă publicului. Ușa era flancată cu două vitrine, iar deasupra se afla firma, reînnoită frecvent, a farmaciei Dr. Hintz.
În interior, noua officină avea un set impresionant de dulapuri decorate, o tejghea și numeroase scaune unde clienții puteau aștepta și socializa. După ce farmacia a fost naționalizată, colțul clădirii a fost decupat pentru crearea pasajului pietonal, distrugând astfel jumătate din încăpere. Jumătatea rămasă este zona de intrare de astăzi din muzeu.
Camera materialis: Toate farmaciile erau dotate cu un spațiu de depozitare a materiilor prime, a recipientelor, ambalajelor etc. În acest caz, ea a funcționat într-o sală care păstrează un masiv dulap de depozitare, recent restaurat.
După straturile succesive de pictură și după forma sa adaptată spațiului, putem presupune că dulapul, cu numeroase sertare marcate cu denumirea conținutului, a fost utilizat în acest loc timp de circa 200 de ani.
Vechea officina: Este sala în care se vindeau medicamentele și se interacționa cu publicul în secolul al XVIII-lea. Acesta este un spațiu bogat decorat, cu pictură și inscripții menite de a impresiona și a anunța statutul de farmacist privilegiat al proprietarului de atunci, Tobias Mauksch. Ulterior, în proprietatea familiei Hintz, această sală a fost folosită drept birou.
În masa de receptură din centru sunt expuse cele mai interesante ingrediente de origine animală și chiar umană (pulberea de mumie).
Biroul farmacistului: Deși la naționalizare biroul era amplasat în vechea officina, reprezentanții muzeului au decis să dedice această sală farmaciștilor care au activat în clădire. Vitrina reprezintă obiecte folosite de-a lungul timpului în specialitate: balanțe și greutăți, creuzete, microscoape, ștampile. În această zonă este expus și o parte din fondul de carte veche farmaceutică, precum li diplome farmaceutice și diferite obiecte de artă și decor.
Printre obiectele care mai pot fi vizitate în muzeu se află și colecția aparaturilor medicale.
Aceasta reflectă istoria medicală a Clujului și cuprinde obiecte folosite în spitalele și cabinetele sale medicale de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în anii 1980. Piesele sunt grupate în funcție de specialitățile medicale, stomatologie, oftalmologie, radiografie.
Printre cele mai importante obiecte se numără un electrocardiograf Einthoven produs în anul 1915, posibil cel mai vechi din România, aparate și tuburi Rontgen din anii 1915-1920 și masa de consultații a Dr. Iuliu Hațieganu.
Ultima sală este dedicată chirurgiei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
