Timp Liber
Povestea cetăților și castelelor din județul Cluj, unde timpul dansează într-o eternitate magică
În inima Transilvaniei, județul Cluj ascunde comori istorice care păstrează secretele trecutului în zidurile lor impunătoare. Cetăți și castele, mărturii ale unei epoci de demult, par a fi într-un soi de letargie temporală, iar poveștile lor au rămas înghețate în timp.
Castelul Kornis din Mănăstirea/ Foto: Asociatia Pentru Identitate Arhitecturala - Facebook
Județul Cluj ascunde o bogată moștenire istorică reflectată într-o serie de cetăți și castele care trăiesc ca mărturii ale unei epoci demult apuse.
Aceste edificii impunătoare își deschid porțile către povești fermecătoare, oferind vizitatorilor o incursiune fascinantă în trecutul regal și nobil al regiunii.
Castelul Bánffy din Bonţida
Castelul Bánffy din Bonțida se distinge ca un monument de arhitectură emblematic pentru perioada barocului transilvănean, impresionând prin bogăția sa de elemente specifice acestui stil arhitectonic și câștigându-și titulatura de „Versailles-ul Transilvaniei”.
Conform documentelor istorice, castelul a fost construit pe locul unui fost conac, o reședință nobiliară ce a existat în jurul secolului al XIV-lea. Transformarea acestuia într-o opulentă fortăreață barocă reprezintă o evoluție remarcabilă în peisajul arhitectural al regiunii, amintindu-ne de trecutul nobil și de grandoarea vremurilor apuse.
Castelul a devenit celebru datorită faptului că anual acesta găzduiește celebrul festival de muzică Electric Castle. Festivalul a debutat pe domeniul castelului din Bonțida în anul 2013, desfășurându-se pe parcursul a 3 zile, în care iubitorii diferitelor genuri muzicale au trăit o experiență unică în România. De la an la an, festivalul devine tot mai iubit, înregistrând creșteri în rândul participanților, scenelor folosite, inovație și creativitate. Ediția din 2019, a marcat existența primului festival din România care a tradus pentru cei cu deficiențe de auz, cele mai importante concerte, folosind limbajul semnelor.
Castelul Kornis din satul Mănăstirea
La doar 58 km de Cluj, în satul Mănăstirea, se află un castel în stil renascentist care este înscris pe lista monumentelor istorie din județul Cluj. Din păcate acest castel un este restaurat.
Castelul a fost construit între 1573 și 1593 de către familia Kornis, de acolo și numele castelului. Castelul a fost serios avariat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă. Clădirea pare desprins din poveștile cu creaturi magice, chiar dacă este o ruină.
Intrarea în castel avea și o punte suspendată, veche, care era ridicată în timpul nopții sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se consideră că o vegheau.
Castelul Haller din Coplean
Castelul este situate în localitatea Coplean. Este înscris pe lista monumentelor istorice din județ și din 2010 în Patrimoniul Național din România. A fost construit între anii 1725-1771 de către guvernatorul Transilvaniei din acea perioadă.
Este cunoscut sub numele de „Castelul cu Scoici” datorită ornamentelor aflate deasupra ferestrelor. A fost ridicat pe local unui vechi conac, clădirea fiind formată din subsol, parter, etaj și acoperiș. La intrarea în domeniul castelului se afla un bastion care în prezent s-a mai păstrat o mică parte. În anul 1920, castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperișul în stilul baroc a fost distrus în întregime.
Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de șase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susțin o terasă de 9,5 metri lungime și 2,5 lățime, iar zidurile sunt masive, cu grosimea de un metru. Urmașii familiei Haller au depus cerere de restituire a castelului și a cinci hectare din fostul parc cu plopi și castani, ei sperând să readucă la viață frumusețea castelului din anii săi de glorie.
Pe lângă castele impunătoare, județul Cluj are și o mulțime de cetăți care așteaptă să fie descoperite.
Cetatea Liteni
La aproximativ 30 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca se află în satul Liteni cetatea care îi poartă numele.
Deasupra Văii Iara se înalță Cetatea Liteni sau cum mai este cunoscută drept Cetatea Lita, o comoară a Transilvaniei cu un trecut învăluit în mister.
Cetatea a fost atestată documentar încă din anul 1324, sub numele de Castrum Leta. În anul 1405 regele maghiar Luxemburgi Zsigmond a dăruit-o orașului Cluj, împărțind ulterior moșiile cetății în trei părți: lui Jakcs János, judecătorului Vána, respectiv voievodului László de Beiuș.
După moartea lui Zsigmond, fortăreața a trecut în proprietatea lui Losonczi Dezső, apoi în cea a lui Herepei Márk.
În anul 1456, Iancu de Hunedoara a dăruit cetatea verișoarei lui Pongrácz János, Csolnokosi Klára, fortăreața trecând apoi prin mâinile mai multor proprietari, printre care Perényi Orsolya, Corvin János, Balassa Ferenc sau Ártánházi Bornemissza Boldizsár.
Declinul cetățenii a început în 1562, atunci când edificiul a fost grav avariată după o explozie în magazia de pulbere din subteran, în urma unui asediu. Cetatea a fost distrusă în timpul luptelor de eliberare ale Curuţilor, conduşi de principele Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea.
În prezent cetatea este în stadiu de ruină, putând fi vizitată, nefiind îngrădită.
Cetatea Dăbâca
Cetatea Dăbâca, denumită și „Cetatea comitatului”, este o fostă cetate regală și reședința comitatului Dăbâca. În secolele X-XIV a jucat un rol important în istoria Transilvaniei.
Edificiul avea o formă triunghiulară, cu vârful să orientat spre nord. În faza inițială, pe latura sud-vestică, se întindeau numeroase valuri de pământ și șanțuri de apărare, în timp ce celelalte laturi erau delimitate de palisade de lemn. Cu toate acestea, în secolul al XI-lea, palisadele au căzut victimă conflictelor violente cu triburile de cumani și pecenegi, fiind distruse. Ulterior, valurile de pământ au fost crescut suplimentar, iar sistemul de palisade a fost reconstruit. Accesul în cetate se realiza prin două porți, amplasate pe latura nordică și, respectiv, sud-vestică, fiecare dintre ele fiind flancată de un turn din lemn. La sfârșitul secolului al XII-lea, palisadele au fost înlocuite cu ziduri de piatră prevăzute cu turnuri de apărare și un donjon, reprezentând o etapă semnificativă în evoluția structurii cetății.
Edificiul a fost distrus în timpul invaziei tătarilor din anii 1241-1242. A fost reconstituită, dar nu a mai reuşit să-și recâştige importanţa iniţială, rolul ei fiind preluat de cetatea Martinuzzi din Gherla. Actualmente, resturile cetăţii sunt parţial acoperite cu pământ. Aceasta se poate vizita, nefiind îngrădită.
Într-o călătorie prin aceste cetăți și castele din Județul Cluj, vizitatorii sunt invitați să pătrundă în lumea fermecată a istoriei și să descopere secretele fiecărui colț de piatră. Fiecare cetate și castel este o fereastră către trecutul fascinant al regiunii, iar vizitatorii sunt martorii privilegiați ai poveștilor înghețate în piatra timpului.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
