Actualitate
Cluj-Napoca, ferit de pericolul de a rămâne fără apă. Orașele mici și comunele, cele mai vulnerabile la secetă
„Apele Române” asigură că marile așezări urbane nu vor avea probleme în ce privește alimentarea cu apă. Orașele mici și comunele sunt cele mai afectate de secetă, din cauza rețelelor de apă-canal subdimensionate sau inexistente.
Cluj-Napoca, ferit de pericolul de a rămâne fără apă. Orașele mici și comunele, cele mai vulnerabile la secetă. FOTO: Facebook/ Emil Boc
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) au emis vineri un comunicat de presă în care transmit că „la această oră nu se pune problema lipsei de apă pentru sistemele de alimentare centralizate din marile așezări urbane”. În privința gradului de umplere a principalelor 40 de lacuri de acumulare din țară (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică), acesta este de 80%. Se estimează că la finalul lunii va fi de peste 70%.
ANAR avertizează că orașele mici și comunele sunt afectate de fenomenul de secetă, întrucât fie au rețea de apă-canal subdimensionată raportat la nivelul lor de dezvoltare, fie nu au un astfel de sistem și se alimentează de la fântâni.
„Este nevoie să conștientizăm faptul că în această perioadă trebuie să economisim apa! Acolo unde avem posibilitatea, să apelăm la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol”.
Hidrologii au realizat și o sinteză a măsurilor de limitare sau suspendare a consumului de apă, care sunt aplicate în cazul unei perioade critice. Planul de restricții este întocmit pentru fiecare tronson de râu în parte, în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate. Criteriile în aplicarea planului de restricții:
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare țin cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp și de orez, precum și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
- restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.
Zonele afectate de fenomenul de secetă sunt în continuare:
- orașele mici și comunele, acolo unde sistemele de alimentare cu apă (care aparțin operatorilor de apă-canal) sunt subdimensionate în raport cu dezvoltarea zonei;
- mediul rural unde nu există sisteme de alimentare cu apă în regim centralizat, iar alimentarea se face fie din fântâni, fie din sistemele mici centralizate alimentate din foraje.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
- FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
- FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
CITEȘTE ȘI:
