Actualitate
Monitorizarea agresorilor cu brățară electronică va fi posibilă în 2024, în Cluj
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) pentru monitorizarea ordinelor de protecție este deja funcţional în municipiul Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, începând cu data de 1 octombrie. În județul Cluj va fi posibil abia în anul 2024.
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) pentru monitorizarea ordinelor de protecție este deja funcţional în municipiul Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, începând cu data de 1 octombrie. În județul Cluj va fi posibil abia în anul 2024/ Foto: pixabay.com
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) este funcţional în municipiul Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, începând cu data de 1 octombrie, pentru monitorizarea prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică, în urma emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie.
Potrivit unui comunicat al IGPR, transmis sâmbătă agerpres, în perioada octombrie 2022 - decembrie 2025, în urma aplicării măsurilor în cazul emiterii ordinului de protecţie provizoriu, ordinului de protecţie şi ordinului european de protecţie, se poate dispune măsura monitorizării electronice prin intermediul dispozitivelor de supraveghere electronică.
Monitorizarea agresorilor prin brățară electronică, posibilă din 2024 în Cluj
Conform normelor legale în vigoare, monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape.
După Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Vrancea, în etapă a doua, în anul 2024, se va aplica în judeţele Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galaţi, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea şi în a treia - în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.
Pentru unităţile din prima fază a programului pilot au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfăşurării activităţii de monitorizare electronică fiind definitivată, precizează IGPR.
„Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/ supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor, sau, pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu şi a supravegherii la distanţă”, se arată în comunicat.
Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli.
Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/ persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
În cadrul monitorizării, nu sunt cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.
„După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul SIME şi SNUAU 112 şi astfel către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenţie”, arată IGPR.
Dispozitivul electronic de supraveghere, pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, al aplicării ordinului european de protecţie, control judiciar şi control judiciar pe cauţiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanţă, este alcătuit dintr-o componentă de tip brăţară, care va fi ataşată la glezna sau, prin excepţie, la braţul persoanei.
Acest dispozitiv va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte - de apropiere, de părăsire neautorizată a imobilului, de depăşire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului şi altele.
15.000 de kituri de monitorizare au fost achiziționate
IGPR a semnat, la 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziţia sistemului informatic şi a 15.000 de kituri de monitorizare, acord care va fi implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea lui totală fiind de 165.782.991 de lei fără TVA, urmând a fi semnate contracte subsecvente pentru achiziţia tuturor kiturilor.
Pentru operaţionalizarea sistemului, au fost instruiţi poliţiştii, fiind emisă şi o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.
La unităţile unde funcţionează sistemul pilot, au fost luate măsuri de reorganizare structurală, fiind înfiinţate compartimente de monitorizare electronică, dar şi suplimentate funcţiile de la nivelul secţiilor de poliţie rurală din cele trei judeţe (Iaşi, Mureş şi Vrancea), prin organizarea compartimentelor de patrulare şi intervenţie.
În primele opt luni ale anului 2022, la nivel naţional, numărul faptelor penale care constituie şi fapte de violenţă domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) faţă de primele opt luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 fapte).
De asemenea, în primele opt luni ale anului 2022, au fost emise de către instanţele judecătoreşti 7.331 de ordine de protecţie, (cu 6,2% (+430) mai multe decât în primele opt luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
Cele mai multe - 6.598 reprezentând 90% din totalul acestora - au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului şi 169 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie au fost sesizate 2.166 de infracţiuni, cu 19,7% (+356) mai multe faţă de primele opt luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban şi 768 în rural.
CITEȘTE ȘI:
