Actualitate
INTERVIU. Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus. Și-au lăsat pandemia de COVID-19 și războiul „amprenta” asupra sărbătorii?
Se apropie cu pași repezi Crăciunul, cel mai așteptat moment al anului pentru majoritatea românilor. Și-au lăsat pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina „amprenta” asupra sărbătorii?
Se apropie cu pași repezi Crăciunul, cel mai așteptat moment al anului pentru majoritatea românilor/ Foto: pixabay.com
Crăciunul este şi o perioadă a tradiţiilor şi superstiţiilor transmise din generaţie în generaţie. În toate zonele României, în centrul sărbătorilor de iarnă se află familia şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper.
Despre semnificația acestei importante sărbători și dacă pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina și0au lăsat „amprenta” asupra sărbătorii, reporterii monitorulcj.ro au vorbit Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB Cluj.
Crăciunul sau Nașterea Domnului este o sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie în calendarul gregorian sau 7 ianuarie în calendarul iulian, în fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin.
CITEȘTE ȘI:
Postul Crăciunului, primul post din anul bisericesc. Se apropie ultimele două zile de dezlegare la pește
Rețetă pentru cea mai bună salată de boeuf. Mâncarea ce nu poate să lipsească de pe masa de Crăciun
„Întâlnirea cu Nașterea Domnului este de fapt o întâlnire mistică. Așa cum Hristos își caută simbolic un loc în lume pentru a se naște și a renaște odată cu el lumea spre viața veșnică așa își caută fiecare dintre noi sălașul”, a declarat pentru monitorulcj.ro Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov.
Și-au lăsat pandemia de COVID-19 și războiul „amprenta” asupra Crăciunului?
Întrebat dacă sărbătoarea Crăciunului va fi afectată de perioada pandemiei de COVID-19 și de războiul din Ucraina, Bogdan Ivanov a declarat că depinde de fiecare cum se raportează la sărbătoare.
„Depinde cum ne raportăm. Dacă privim Crăciunul doar ca pe propria noastră sărbătoare și nu ne mai uităm la ce se întâmplă în jurul nostru s-ar putea să nu simțim neapărat de pildă drama fraților noștri din Ucraina ca o umbră care o aruncă și sărbătorii noastre. Cred că ar trebui să vedem mai solidar acest lucru, cum se spune că nicio casă de Crăciun să nu fie pregătită, încălzită sau primenită, așa putem să vedem în jurul nostru că se întâmplă în jurul nostru astfel de tragedii care îi împiedică pe oameni să simtă bucuria sărbătorii. Punând această notă de tristețe ne solidarizăm cu cei mai puțini fericiți decât noi și simțim cumva Crăciunul ca o sărbătoare care ne apropie. Crăciunul și orice sărbătoare creștină nu este doar o sărbătoare personală, care mă privește doar pe mine. Ea în mod obligatoriu se raportează și la celălalt și dacă celălalt este suferind, îngheață de frig, se află sub teroare și sub spaima de a-și pierde viața și tot ce are el pe Pământul aceasta, normal că nu mă poate detașa pe mine creștin și transforma într-o persoană insensibilă și care trece ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și nu ar aduce suferință în jur”, a adăugat Bogdan Ivanov.
Crăciunul este o sărbătoare a purității.
„Sărbătoarea Crăciunului este una a purității. Dacă este ceva ce trebuie să recâștigăm la fiecare Crăciun, această experiență trebuie să ne ducă tot mai sus, adică noi nu ne întoarcem în mod ciclic cum se întorceau strămoșii noștri din mitologie la același moment pentru a ne trăi viața așa cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ci noi continuăm să urcăm. Timpul creștin odată cu venirea lui Hristos în lume este un timp care urcă. Cred că această stare a purității ar trebui să fie un îndemn să urcăm tot mai sus în solidaritate, în bunătate și chiar cumpătare. Există virtuți care trebuie să ne însoțească în această perioadă a sărbătorilor și de ce nu, să ne facă mai buni. Acest lucru nu trebuie să se întâmple doar acum, adică să oferim cadouri celor care au nevoie doar de Crăciun și de Paște, marcând cumva o listă de ceea ce trebuie să facem în calitate de creștini. Primim o stare de compasiune, de empatie, de solidaritate umană, de bunătate umană, pe care trebuie să o perpetuăm pe parcursul întregului an și întregii vieți (...) Trăind această experiență în fiecare Crăciun câștigăm mai mult în calitatea noastră umană, în sentimentele noastre, în solidaritatea pe care trebuie să o simțim față de ceilalți”, a declarat Bogdan Ivanov.
Cum trebuie să fim de Crăciun din punct de vedere spiritual?
„Dumnezeu ne caută pe fiecare dintre noi. Dacă în mod curent pe parcursul anului noi suntem cei care îl căutăm pe Dumnezeu, cred că mai mult decât oricând de Crăciun Dumnezeu este cel care ne caută pe noi. Ne caută pentru a ne cerceta, pentru a intra cumva în inima și viața noastră. Gândiți-vă că avem aceste minunate colinde pe care le avem la Crăciun și care exprimă atât de frumos și de sensibil starea pe care fiecare dintre noi trebuie să o simtă. De Crăciun fiecare dintre noi trebuie să se simtă boier și acesta nu vine neapărat dintr-un statut social sau dintr-o avere pe care o avem sau nu, ci vine dintr-o stare sufletească, din generozitate. Cum spun și colindele, la Crăciun fiecare țăran era boier pentru că era îmbiat să-i deschidă ușa lui Dumnezeu, să primească colindătorii care este și acest lucru important pentru că ei sunt cei care îl poartă pe Dumnezeu prin glasurile și colindele lor și de ce nu, să se deschidă față de ceilalți. Asta consider că așteaptă Dumnezeu de la noi”, a transmis Bogdan Ivanov.
Tradiții și superstiții de Crăciun. Ce nu e bine să faci pe 25 decembrie
Potrivit unei superstiții, în Ajunul Crăciunului nu se este indicat să te cerți sau să te bați cu cineva, nici în glumă.
În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă. Pentru ca în anul care vine să fie frumoase şi bogate, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa în care se spală. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.
Se spune că dacă este un cer senin de Crăciun va fi un an roditor, iar dacă bate vântul, acesta va aduce ghinion.
În Ajunul Crăciunului NU se consumă rachiu. Conform superstiției, se spune că rachiul a fost inventat de diavol, care apoi își bate joc de cel care îl bea.
O altă tradiție spune că trebuie să-l primești în casă pe preotul care vine cu icoana în mână.
Potrivit lui Bogdan Ivanov, această tradiție nu se mai practică decât în foarte puține sate din Transilvania.
„Este o tradiție foarte veche care vine dinainte de existența clopotelor și a toacei care sunt instrumente care îi cheamă pe credincioși la biserică. Având în vedere că ne pregătim de două mari momente din viața noastră, Nașterea Domnului și Boboteaza, în acest moment preotul este cel care duce această veste la casele oamenilor. În Transilvania nu se consumă atât de larg această tradiție a umblatului cu icoana în Ajunul Nașterii Domnului. De aceea sunt cele două zile de ajun, de pregătire. Din toate punctele de vedere, spiritual și material, sunt marcate de această vestire prin care biserica prin slujitorii ei o aduc în casele oamenilor, anticipând pe Dumnezeu care ne caută și care se invită în casa și în viețile noastre la Crăciun”, a adăugat Bogdan Ivanov.
CITEȘTE ȘI:
