Actualitate
Peste 15.000 de cazuri de violență domestică în primele luni ale anului. Departamentul de Stat al SUA: O problemă serioasă pe care Guvernul nu a abordat-o în mod eficient
Numărul cazurilor de violență domestică în România crește îngrijorător. Doar în primele două luni din 2023, polițiștii au înregistrat 15.093 de cazuri, urmate de un număr redus de ordine de restricție.
Crește numărul cazurilor de violență domestică în România/captură foto: pexels.com
La nivel național, în primele 2 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 3,9%, față de primele 2 luni ale anului 2022, arată cel mai recent raport publicat de Poliția Română.
În perioada ianuarie-februarie 2023, polițiștii au emis 1.977 de ordine de protecție provizorii, 824 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată.
Crește numărul cazurilor de violență domestică în România
Numărul total al intervențiilor oamenilor legii în cazurile de violență domestică semnalate, pentru perioada menționată, este de 15.093 de cazuri, dintre care 7.248 în mediul urban și 7.845 în mediul rural.
CITEȘTE ȘI:
Violența domestică în România: actul sexual cu un minor și violul, cel mai des întâlnite infracțiuni, după lovire
Numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut față de primele două luni ale anului 2022, de la 8.390 la 8.719 de fapte.
În plus au fost înregistrate creșteri, comparativ cu perioada similară din anul 2022, pentru loviri sau alte violențe (de la 5.064 la 5.309 fapte) și amenințare (de la 982 la 992 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au -
- „lovirea sau alte violențe” – 62% (5.309 fapte),
- ,,amenințarea” – 12% (992 de fapte),
- „abandonul de familie” – 10% (858 de fapte),
- „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție” – 7% (641 de fapte)
- și „nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului” – 4% (341 de fapte), acestea împreună reprezentând 95% din totalul infracțiunilor, arată raportul citat.
După locul comiterii -
- 4.618 infracțiuni au fost comise în mediul urban,
- 4.099 în mediul rural,
- 7.108 la domiciliu
- și 1.611 în spațiul public.
În primele 2 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (8.844) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (9.094).
Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 1.652 sunt bărbați, 6.041 sunt femei, iar 1.401 sunt minori.
„Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc”, arată Poliția Română.
Tema violenței domestice din România, în Raportul Departamentului de Stat al SUA
Numărul infractorilor care agresează membrii de familie este în creștere, context în care violența domestică în România rămâne o temă fierbinte. Comisia Europeană cere României măsuri pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Mai mult, tema violenței domestice din țara noastră a fost reflectată și în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru anul trecut.
Aspectele semnificative surprinse în raportul Departamentului de Stat american vizează o serie de aspecte, precum:
- Cazuri în care agenții de poliție au încercat să descurajeze supraviețuitorii violurilor sau violenței domestice să depună acuzații împotriva agresorilor lor
- Cazuri în care oamenii legii au refuzat să înregistreze plângeri penale depuse de victime.
- Cazuri în care poliția a amânat acțiunile împotriva abuzatorilor sexuali.
- După ce au fost sesizați cu privire la cazuri de violență în familie, unii membri ai poliției au ignorat problema sau au încercat să medieze între victime și agresorii acestora.
„Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă serioasă pe care Guvernul nu a abordat-o în mod eficient.
Legea prevede emiterea de ordine de restricție provizorie de către poliție pentru cel mult cinci zile și ordine de restricție de către o instanță de judecată pentru maximum șase luni la cererea supraviețuitorului sau la cererea procurorului, reprezentantul statului însărcinat cu protecția supraviețuitorilor. de violență în familie sau, dacă supraviețuitorul este de acord, un furnizor de servicii sociale. Încălcarea ordinului de restricție se pedepsește cu închisoare de la șase luni la cinci ani, dar Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen at că unii judecători pot emite pedepse mai mici din cauza legislației care se suprapun”, mai arată raportul citat.
Din cele 26.500 de ordine de restricție emise între 2019 și 2021, 7.200 au fost încălcate, în timp ce doar 500 de astfel de cazuri au fost trimise în judecată.
Din 2021, în România a fost instituit un sistem electronic de monitorizare a persoanelor aflate sub ordin de restricție. Poliția și Administrația Națională a Penitenciarelor urmau să achiziționeze hardware-ul necesar și să pună în funcțiune sistemul de monitorizare până în martie 2022, dar Guvernul a amânat implementarea sistemului până în octombrie 2022.
La 1 octombrie, poliția a pus în funcțiune sistemul în București și trei alte județe (Iași, Mureș și Vrancea) și a anunțat planuri de implementare la nivel național până în 2025.
Sistemul de monitorizare a persoanele faţă de care se emit ordine de protecţie ar urma să fie operaționalizat în județul Cluj abia din anul 2024.
În anul 2022, 1.277 de infracțiuni privind violența în familie au fost raportate numai în județul Cluj. Victimele au cerut aproape 700 de ordine de protecție.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
