Actualitate
Magistrații clujeni, în grevă pentru pensii. Cum va fi perturbată activitatea instanțelor?
Magistrații Curții de Apel Cluj recurg la proteste, prin suspendarea activității, din cauza modificărilor legislative a pensiei de serviciu.
Protestul magistraților clujeni. Foto: Curtea de apel Cluj-Oficial Facebook.com
Judecătorii Curţii de Apel Cluj au decis, marți, cu unanimitatea celor prezenţi, ca incepând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente.
La începutul lui iunie 2023, Curtea de Apel Cluj a hotărât adoptarea unei rezoluţii ce a fost comunicată Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţiei, Preşedintelui Senatului şi Camerei Deputaţilor. Atunci, magistrații clujeni au solicitat Comisiei Europene şi Guvernului României să îşi asume întreaga responsabilitate pentru „starea gravă în care au adus sistemul judiciar”, aflat în criză de personal.
Protestul magistraților clujeni, „în interesul societății”
Potrivit informării publicate de Curtea de Apel Cluj, marți, demersul la care recurg magistrații este în interesul societății românești, care are dreptul la o justiție independentă.
„Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare”, se arată în motivarea deciziei magistraților clujeni.
Potrivit acestora, „reglementarea pensiei de serviciu, şi nu specială, pentru magistraţi este un drept recunoscut de legiuitor de-a lungul tirnpului, existenţa acesteia fiind justificată în mod obiectiv de statutul judecătorilor care impune obligaţii şi responsabilităţi, interdicţii şi incompatibilităţi, limitări care nu se regăsesc la alte categorii profesionale, constituind aşadar o compensaţie a rigarii statutului judecătorilor”, notează Curtea de Apel Cluj în documentul citat.
Totodată, judecătorii intruniţi în Adunarea Generală au decis să sesizeze Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Carnerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, pentru a sprijini întregul corp al magistraţilor, prin formularea obiecţiilor de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională a Romăniei.
„De asemenea, s-a hotărât mandatarea preşedintelui Curţii de Apel Cluj în adoptarea unei rezoluţii de către preşedinţii curţilor de apel, în cadrul întâlnirii ce se va desfăşura la Iaşi, in data de 30.06.2023, în raport de stadiul procesului legislativ de la acel moment”, semnalează Curtea de Apel Cluj.
Justiția, în criză de personal
Sistemul judiciar se află într-o stare de criză acută a resurselor umane, in condiţiile în care 1.129 de posturi de judecător sunt deja vacante.
Potrivit magistraților, funcţia de judecător nu mai este atractivă pentru absolvenţii de vârf ai facultăţilor de drept, dat fiind că, deşi a scăzut media necesară admiterii în magistratură la nota şase de la nota opt, locurile scoase la concurs rămân an de an parţial neocupate.
Volumul extrem de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, subdimensionarea schemelor de personal, numărul foarte mare de cauze ce trebuie gestionate de judecători sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă justiția din România, potrivit magistraților.
Situația magistraților din Cluj este împărtășită și colegii de la nivel național. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi parchetele de pe lângă judecătoriile de sector au hotărât, marţi, suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii.
Toate cauzele vor fi amânate pe o perioadă nedeterminată, începând cu ziua de miercuri, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei).
Val de pensionări în justiție
În noiembrie 2022, judecătoarea Andrea Chiș, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), își anunța demisia din magistratură.
Ulterior, și vicepreședintele Curții de Apel Cluj, Liviu Ungur, s-a pensionat, iar președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcție.
Zeci de magistrați s-au pensionat, din toamna anului trecut și până în prezent, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii.
Potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 - plus 36 faţă de noiembrie 2022, cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor
România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din Produsul Intern Brut, potrivit directorului direcţiei de stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu.
Reprezentanții Comisiei Europene în România arătau recent că țara noastră trebuie să desființeze pensiile speciale, dacă vrea miliardele de euro prevăzute în PNRR.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
