Actualitate
Statul eșuat. Poliția se laudă cu „doar” 1.000 de morți în accidente rutiere, în 8 luni din 2023. Uită că România e „campioană” europeană la decese pe drumuri
„Doar” 980 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere, în primele opt luni ale anului 2023, adică o medie de trei morți în fiecare zi. Poliția Română arată că este cel mai mic număr din ultimii 10 ani, însă realitatea este că România are, anual, de două ori mai mulți morți pe drumuri decât media europeană.
Accident mortal petrecut în Dej în luna iulie 2023. FOTO: Arhivă ISU Cluj
De la începutul anului până în prezent, 980 de persoane au murit în accidente rutiere a anunțat comisar-şef Ioniţă Valentin, director adjunct al Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR). Directorul din Poliția Română anunță că acesta este „cel mai mic număr în ultimii 10 ani” și arată că, deşi statistica are cifre în scădere, „dramele petrecute pe drumurile din ţară au un impact deosebit de fiecare dată”.
„Valorile celor 3 indicatori, înregistrate, sunt cele mai mici din ultimii 10 ani”, a spus Ioniţă Valentin.
Realitatea este că România este țara cu cele mai multe accidente de circulație soldate cu decese din Uniunea Europeană, cu un număr de morți per milion de locuitori aproape dublă față de media europeană.
De la începutul anului până în prezent, la nivel naţional, au fost înregistrate 2.926 de accidente grave, soldate cu decesul a 980 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.286. Comparativ cu perioada similară a anului 2022, au fost înregistrate cu 131 mai puţine accidente, cu 98 mai puţine persoane decedate şi cu 122 mai puţine persoane rănite grav.
Acțiuni în trafic, doar după tragedii
Șeful din cadrul IGPR mai arată că, în perioada 7 - 10 septembrie, au avut loc acțiuni pentru prevenirea evenimentelor rutiere şi creşterea gradului de disciplină rutieră. Comisarul-şef a menţionat că au fost efectuate 41.905 testări ale conducătorilor auto, 1.913 fiind pentru depistarea prezenţei substanţelor psihoactive în organism şi 39.996 pentru depistarea consumului de băuturi alcoolice. Adevenit însă un obicei al Poliției Române să facă operațiuni de amploare doar DUPĂ câte un eveniment tragic.
„În urma acestor testări au fost constatate 132 de infracţiuni pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi 120 pentru conducerea unui vehicul sub influenţa drogurilor. De asemenea, au fost constatate 9 infracţiuni pentru refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice şi 137 de infracţiuni de alta natură. În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 9.210 sancţiuni contravenţionale, 6.581 pentru nerespectarea regimului de viteză, 328 pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi 258 pentru depăşire neregulamentară. Au fost reţinute 2.041 de permise de conducere, dintre care 884 de pentru viteză şi retrase 1.046 de certificare de înmatriculare”, a detaliat Ioniţă.
Incompetența autorităților, parte din problemă?
Principalele cauze de producere a accidentelor rutiere grave au fost nerespectarea regimului legal de viteză, indisciplina pietonilor, indisciplina bicicliştilor şi neacordarea priorităţii de trecere.
„Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, au fost desfăşurate peste 30.000 de acţiuni, care au vizat combaterea principalelor cauze. Poliţiştii au constatat peste 2.500 de infracţiuni privind conducerea unui vehicul sub influenţa unor substanţe psihoactive, precum şi peste 7.500 de infracţiuni privind conducerea sub influenţa alcoolului. În perioada menţionată, la nivel naţional, au fost înregistrate 90 de accidente cauzate de consumul de alcool sau droguri la volan, în urma cărora au decedat 56 de persoane şi au fost rănite grav 98. Tot referitor la totalul accidentelor înregistrate în această perioadă, 5 au avut la bază consumul de substanţe psihoactive al conducătorilor auto, în urma cărora 8 persoane au decedat, iar 7 au fost rănite grav”, a mai spus Ioniţă.
Directorul adjunct al Direcţiei Rutiere a atras atenţia că respectarea regulilor de circulaţie de către toţi cetăţenii ar reduce semnificativ tragediile care se întâmplă în jurul nostru. Cu certitudine, nimeni nu poate nega acest fapt, însă dacă ne uităm doar la tragediile petrecute în această vară, vedem că și atunci când cetățenii își fac datoria, incompetența și corupția din instituțiile statului creează victime. Un exemplu strigător la cer îl constituie accidentul de la 2 Mai, în care un șofer de 19 ani, drogat, a lovit mortal doi tineri. Dezvăluirile ulterioare din media au arătat că tânărul fusese oprit de poliție chiar în noaptea accidentului și dus la sediul Poliției din Vama Veche după ce în mașina sa au fost descoperite droguri, însă a fost lăsat liber de către polițiști.
Drumurile din România, cele mai nesigure din EU
Statistici privind siguranța rutieră pentru anul 2022 arată că, la nivelul Uniunii Europene, România rămâne țara cu cele mai multe decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.
La nivelul întregii UE, cele mai sigure drumuri rămânând cele din Suedia (21 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26 per milion), în timp ce România (86 per milion) și Bulgaria (78 per milion) au raportat cele mai ridicate rate de decese în 2022. Media UE a fost de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.
În 2018, UE și-a stabilit obiectivul de reducere cu 50 % până în 2030 a deceselor cauzate de accidente rutiere – și, pentru prima dată, și a accidentărilor grave. Acest obiectiv a fost stabilit în Planul de acțiune al Comisiei pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030, care au definit, de asemenea, planuri în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
