Actualitate
Raport. România, la coada clasamentului european privind atingerea obiectivelor asumate pentru prevenirea și combaterea schimbărilor climatice.
România nu reușește să îndeplinească obiectivele asumate la nivel european privind combaterea schimbărilor climatice.
România nu reușește să-și respecte obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice/Foto: pexels.com
România se află în coada atingerii obiectivelor asumate, privind schimbările climatice, deşi este a patra ţară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 faţă de anul 1990, potrivit analizei prezentate de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Obiectivele propuse de UE, asumate declarativ de România
România și-a asumat ușor, la nivel declarativ, obiectivele prevenirii schimbărilor climatice, însă acestea sunt implementate cu dificultate de țara noastră.
„România este a patra ţară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 faţă de anul 1990, se poziţionează public în permanenţă ca o ţară dornică să fie varful de lance al tranziţiei în vederea prevenirii schimbărilor climatice, acceptând de mult prea multe ori, mult prea uşor, unele din obiectivele propuse de UE în acest domeniu. Dar, analizând situaţia în care se găseşte România, sub aspectul îndeplinirii obiectivelor singur asumate (pe baza datelor din rapoartele Comisiei UE), se poate observa că la majoritatea direcţiilor, ne găsim în grupul ţărilor care ocupă ultimele locuri în UE”, potrivit raportului prezentat de președintele AEI.
Consumul de biocombustibili în Uniunea Europeană
Potrivit analizei, Italia este cel mai mare consumator de biocombustibili, iar Spania este cel mai mare utilizator al biocombustibililor. Italia este, de asemenea, cel mai mare consumator de biocombustibili bazaţi de categoria a doua (ulei alimentar uzat), urmată de Germania, Spania, Ţările de Jos şi Suedia. Alte state membre (România şi Letonia) nu au consumat biocombustibili de generaţia a II (ulei alimentar uzat şi reziduri vegetale), în timp ce Austria a consumat doar o cantitate mică (<1 ktep).
Conform sursei citate, consumul de biocombustibili prezintă o creştere globală, de la 2.317 ktep în 2017 la 5.474 ktep în 2021.
În 2020, potrivit datelor raportate, Germania a fost cel mai mare producător de biogaz, cu 52,8 % din cantitatea totală produsă (7.765 ktep), urmată de Italia, cu 13,7 % (2.018 ktep), de Franţa, cu 7,4 % (1.090 ktep), de Cehia (4,1 %, 595 ktep) şi de Danemarca (3,4 %, 505 ktep).
CITEȘTE ȘI:
Centralele de apartament, eliminate din Uniunea Europeană până în 2040. Strategia pentru reducerea emisiilor și creșterea eficienței energetice a clădirilor
În 2021, Germania şi-a menţinut poziţia de cel mai mare producător, înregistrând 50,4 % din producţia totală (7.518 ktep), urmată de Italia (13,9 %, 2.078 ktep), de Franţa, 9,4 % (1.404 ktep), şi de Danemarca (4,2 %, 625 ktep), care a depăşit Cehia (4,0 %, 591 ktep) în ceea ce priveşte producţia de biogaz. Belgia, Finlanda, Ungaria şi Suedia nu au raportat nicio producţie de biogaz nici în 2020, nici în 2021, în timp ce Estonia, România şi Slovenia au raportat producţie de biogaz doar în 2021, aceasta fiind la un nivel ce le plasează pe ultimul loc din Europa. Cehia, Grecia, Polonia şi Letonia au raportat o scădere cu 18,5 % a producţiei de biogaz în perioada 2020-2021. Producţia internă de biogaz raportată în mod colectiv în UE în 2021 a fost de 14.929 ktep, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 % faţă de 14.687 ktep în 2020.
Producția energiei din surse regenerabile
În medie, ponderea globală a energiei din surse regenerabile a crescut cu 0,67 puncte procentuale pe an începând din 2010. Atingerea noului obiectiv al UE pentru 2030 de 42,5 % (şi cu atât mai mult obiectivul ambiţios de 45 %) va necesita o creştere mult mai rapidă în următorii ani. Progresele au fost deosebit de importante în sectorul energiei electrice, cu o creştere a ponderii surselor regenerabile de energie de la 21,3 % în 2010 la 37,6 % în 2021. Progresele înregistrate în ceea ce priveşte încălzirea şi răcirea (de la 17 % la 22,9 %) şi transporturile (de la 5,5 % la 9,1 %) au fost mai modeste.
Ponderile energiei din surse regenerabile variază foarte mult de la un stat membru la altul, reflectând diferitele puncte de plecare şi obiective naţionale stabilite pentru fiecare stat membru în Directiva iniţială privind energia din surse regenerabile şi contribuţiile naţionale stabilite în planurile naţionale privind energia şi clima. Suedia a atins cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile (62,6%), urmată de Finlanda (43,1%) şi Letonia (42,1%). Cu ponderi care nu depăşesc 13%, Belgia, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Ţările de Jos au înregistrat cele mai scăzute ponderi de energie din surse regenerabile. O serie de state membre au înregistrat scăderi substanţiale ale ponderii, în special Bulgaria, cu o scădere de 6,3 puncte procentuale, şi Irlanda, cu o scădere de 3,7 puncte procentuale (ambele cauzate în principal de o reducere a bioenergiei).
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca luptă împotriva schimbărilor climatice. Boc: „Trebuie să ne axăm pe surse alternative de energie, un alt mod de deplasare, mai multe spații verzi de calitate în orașele noastre”
Având în vedere atât implementarea la nivel naţional, următoarele state membre au avut în 2021 o pondere sub obiectivul lor obligatoriu pentru 2020 privind energia din surse regenerabile în temeiul Directivei iniţiale privind energia din surse regenerabile: Franţa (cu 3,7 puncte procentuale mai puţin decât obiectivul pentru 2020), Irlanda (3,5 pp), Ţările de Jos (1 pp) şi România (0,6 pp).
Potrivit analizei, în 2012, Uniunea Europeană (UE) a adoptat Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi şi-a luat angajamentul de a reduce consumul de energie cu 20% până în anul 2020, comparativ cu previziunile de referinţă. Acest obiectiv este cunoscut şi sub denumirea de ţinta de eficienţă energetică de 20 %.
Revizuirea din 2023 a directivei a urmat unei propuneri înaintate de Comisie în iulie 2021, ca parte a pachetului European Green Deal. Propunerea din 2021 a fost îmbunătăţită în continuare ca parte a planului REPowerEU, prezentat de Comisie în mai 2022, care urmăreşte reducerea dependenţei UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. Chiar dacă România se încadrează la reducerea consumului de energie primară, aceasta s-a realizat ca urmare a închiderii industriei şi nu a măsurilor de eficienţă energetică. Aceasta înseamnă că deşi ne am îndeplinit ţinta suntem mai puţini rezilienţi.
UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelurile din 1990, până în 2030, însă acest obiectiv a trebuit să fie revizuit, deoarece unii oameni de ştiinţă au avertizat că este nevoie de implementarea mai rapidă a acestora pentru a preîntâmpina schimbări climatice catastrofale. Comisia Europeană a propus o reducere a emisiilor pe teritoriul său, până în 2030, cu 55%, faţă de anul 1990. În urma închiderii industriei în ţările din Europa de est acestea au devenit campioane la reducerea emisiilor de CO2 faţă de anul 1990 şi au redus semnificativ emisiile de CO2 în perioada 1990 - 2021. Astfel, România se găseşte pe locul 4 în Europa după Letonia, Lituania şi Estonia, având în anul 2021 cu 58% mai puţine emisii decât în anul 1990. Astfel, România şi a atins ţinta aceasta nu pe fondul restructurării, ci a închiderii consumatorilor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
