Actualitate
Alarmant! Peste 70% dintre adolescenții din Cluj joacă jocuri de noroc. Aproape un sfert dintre tineri acuză „comportament problematic” în privința gambling-ului.
Jocurile de noroc fac victime printre tinerii din România. Marea majoritate a adolescenților din Cluj, adică aproape 73%, joacă jocuri de noroc.
Tinerii români, expuși riscurilor specifice jocurilor de noroc|Foto: pexels.com
Dependența de jocuri de noroc în rândul copiilor este un fenomen care, din păcate, a luat amploare în țara noastră, atât în mediul urban cât și în cel rural, cu consecințe negative pe termen lung.
CITEȘTE ȘI:
Psiholog clujean: „Dependența de jocuri de noroc a copiilor are consecințe negative pe termen lung”
Un studiu de prevalenţă realizat la nivel regional pe adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceştia aveau simptome de „comportament problematic” în ceea ce priveşte jocul de noroc.
De la „comportament problematic” la „jocul patologic de noroc”
Potrivit specialiştilor, comportamentul problematic este caracterizat prin angajarea persistentă şi repetată în jocuri de noroc, cu efecte negative asupra vieţii personale, familiale, profesionale sau şcolare, în timp ce jucătorii patologici de noroc tind să aibă tulburări sau afecţiuni psihiatrice asociate care agravează comportamentul legat de jocurile de noroc şi pariuri practicate fizic sau online.
3,48% dintre tinerii incluși în studiu aveau predispoziţie pentru „jocul patologic de noroc”.
De altfel, dependenţa de jocuri, cunoscută şi sub denumirea de «gambling», se poate însoţi şi de alte co-dependenţe, precum cea de alcool, tutun, droguri recreative etc.
CITEȘTE ȘI:
Mărturia unui fost dependent de droguri din Cluj: „Începeam să fiu dependent de jocuri și atunci am cunoscut prima dată canabisul”
Studiul, care a vizat peste o mie de adolescenți, relevă date îngrijorătoare asupra modului în care tinerii practică jocurile de noroc ca mijloc de socializare.
Marea majoritate a adolescenților practică gambling-ul pentru „socializare”
„Prima dată am făcut un studiu de prevalenţă la nivel regional, în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde am investigat 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate. Ce am descoperit?
Marea majoritate, aproape 73% joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc”, potrivit psihologului Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc.
Tinerii cred că pot „controla” rezultatul jocului
Studiul a relevat, totodată, că jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, lucru care este "total greşit".
„Îngrijorător a fost faptul că 50% dintre cei intervievaţi au declarat că pot controla rezultatul jocului, ceea ce este total greşit. Vârsta medie a primului contact cu jocul de noroc a fost de 15 ani, însă cel mai îngrijorător lucru a fost vârsta celor mai tineri din eşantion cu joc patologic de noroc, vârsta a doi dintre aceştia a fost de 11 ani (...). 44% dintre ei au declarat că suma maximă pariată este între 10 şi 100 de euro. 72,22% practică jocul în grup, 30,55% au spus că au rezultate modeste la învăţătură, aproape 40% au spus că au multe absenţe, iar 52,2% au venituri modeste”, a potrivit sursei citate.
România trebuie să dezvolte programe naţionale de sănătate publică mintală specifice gamblingului şi de formare de specialişti în domeniu. Deocamdată, în aprilie 2024, Parlamentul a dat undă verde proiectului care interzice păcănelele în localitățile mici, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care scoate sălile de jocuri de noroc din localități cu o populație sub 15.000 de locuitori. În continuare, însă, tinerii sunt expuși pericolelor specifice jocurilor de noroc în mediul online.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
