Actualitate

Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire! Ansamblul nu are statut de monument istoric sau de arhitectură. FOTO

Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire din cauza lipsei de investiții, ansamblul neavând încă statutul de monument istoric sau de arhitectură.

Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire | Foto: Siebenburgen Fotos - Facebook Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire | Foto: Siebenburgen Fotos - Facebook

 

 


 

Șurile săsești din Archita, construite între secolele XVII-XVIII, cu rol de apărare a localității în cazul unui atac, sunt în pericol de prăbușire din cauza lipsei de investiții. Deși sunt unice în România, acestea nu au încă statutul de monument istoric sau de arhitectură.


 

Șurile gospodărești săsești din satul Archita, au început să fie demolate chiar de unii locuitori, iar din cauza lipsei de investiții, acestea sunt în pericol de prăbușire. Totuși, unii localnici au înțeles importanța păstrării intacte a ansamblului și susțin că şurile din Archita au fost complet ignorate, inclusiv de administraţia publică locală din comuna Vânători, care a dat în chirie fostele gospodării săseşti fără a impune condiţii chiriaşilor, unele şuri fiind astfel afectate iremediabil.


Fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara a inițiat proiectul „Șura - Laborator de experimentare şi implicare civică incluzivă", prin care una dintre aceste construcţii tradiţionale a fost reabilitată şi refuncţionalizată ca spaţiu comunitar. Proiectul de salvare a unei şuri tradiţionale, din ansamblul care forma în trecut zidul de apărare al satului, se numără printre cele premiate la Bienala Naţională de Arhitectură (BNA) din anul 2023.

Mai mult decât atât, scopul proiectului a fost și schimbarea mentalității locuitorilor din Archita, mai ales a tinerei generații, prin practicarea cetăţeniei active şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă, prin căpătarea unei viziuni comune asupra binelui întregii comunităţi.


Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire | Foto: Siebenburgen Fotos - Facebook

Decăderea Architei 

Deși Archita era o comună recunoscută pentru bogăția ei, având cea mai mare fortificație din zonă, a rămas izolată odată ce Sighișoara a devenit un centru puternic. La începutul secolului al XIX-lea, s-a decis schimbarea cursului drumului comercial peste Târnavă Mare către Secuime, acesta fiind momentul când a început decăderea Architei. 

Totuși, în anul 1873, decăderea comunei a fost puțin stopată odată cu inaugurarea căii ferate Sighișoara-Brașov, însă chiar și așa, Archita nu a mai redevenit niciodată la ceea ce a fost. Începând cu anul 1987, când a avut loc exodul sașilor, localitatea a intrat din nou în declin. Astfel, în anul 2010, Archita era un sat lăsat în paragină. 

Salvarea Architei - Membrii Casei Regale a Marii Britanii 

Actualul rege al Marii Britanii, Charles, alături de cofondatorii Fundației „Maria Nobrega”,  Elizabeth Nobrega de Araujo Tsakiroglou şi colonelul Michael R. Carrington, au reușit să salveze localitatea Archita de la izolare, uitare și distrugere totală. 


După vizitele regelui Charles la Archita, autoritățile județene au decis reabilitarea drumuluiDJ 133 Mureni - Archita, cu o lungime de 11,2 km. Acum, acest drum judeţean mai are trei tronsoane neasfaltate, care se vor finaliza după terminarea lucrării de interes naţional de Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov - Simeria, de pe coridorul Rin - Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h, pe secţiunea Braşov - Sighişoara, fiind în apropiere de Caţa.

Mai exact, revitalizarea Architei a început în anul 2010, când colonelul englez Michael R. Carrington a închiriat şi restaurat Casa von Sternburg, situată chiar în apropierea bisericii fortificate. Astfel, a început implementarea de proiecte de protejare şi regenerare a patrimoniului săsesc pe educaţie, ocuparea forţei de muncă, protecţia mediului, sănătate şi dezvoltarea unor forme tradiţionale de artă.

Având în vedere că membrii Casei Regale a Marii Britanii și-a exprimat interesul crescut pentru această localitate, Biserica Evaghelistică a accesat fonduri europene și a reabilitat biserica fortificată din Archita. 

Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire | Foto: Săptămâna Haferland - Facebook

Venirea turiștilor a schimbat în bine viața localnicilor

Archita a început să atragă din ce în ce mai mulți turiști, iar asta avea să schimbe în bine viața localnicilor. Treptat, au apărut puncte gastronomice, mici restaurante, iar unii au deschis mici afaceri inclusiv prin cultivarea de trufe, care ademenesc în zonă turişti pasionaţi de vânătoarea de trufe. 

Ba chiar mai mult, în Archita se desfăşoară și o serie de proiecte şi tabere în care vin tineri din străinătate, iar Săptămâna Haferland are mereu Archita în centrul atenţiei, fiind locul din care această manifestare porneşte la drum în fiecare an.

După decesul co-fondatorilor Fundaţiei "Maria Nobrega", mai întâi a colonelului Michael R. Carrington, iar mai apoi a soţiei acestuia, Elizabeth Nobrega de Araujo Tsakiroglou, localnicii au început să aibă din nou incertitudini cu privire la viitorul Architei, mai ales că satul este tot mai îmbătrânit.

Totuși, viceprimarul comunei Vânători, Bortolis Tiberiu Levente, afirmă că administraţia publică locală este preocupată de soarta satului Archita şi este în derulare un proiect în valoare de 6.102.436 lei, finanţat prin PNRR, de înfiinţare a unui centru de zi, de asistenţă şi recuperare pentru persoane vârstnice, prin transformarea fostei grădiniţe. 

Șurile săsești din Archita, unice în România, sunt în pericol de prăbușire | Foto: Săptămâna Haferland - Facebook

Articol scris de Ilinca Dandoczi
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Cristina Burciu, deputat PNL de Cluj: „Monumentele istorice vor fi salvate de la dispariție prin notificarea publică a deciziilor de clasare de urgență”

Clădirea Anatomie a UMF „Iuliu Hațieganu”, imobil monument istoric, modernizată cu bani europeni. Rector Anca Buzoianu: „Este un proiect de suflet”.

Ultimele Stiri
abonare newsletter