Actualitate
Infecţiile din spitale: de 10 ori mai multe în realitate decât pe hârtie
Spitalele din România raportează un număr de infecţii dobândite de pacienţi în spitale ridicol de mici: 1-2%, în timp ce media europeană este de 8-10%. Oficial, în judeţul Cluj, anul trecut au fost doar 1.004 infecţii nosocomiale la un total de peste 215.000 internări.
Infecţiile nosocomiale (acele infecţii dobândite de pacienţi în spitale) sunt extrem de puţine în toate spitalele din ţară. Însă acest lucru arată frumos doar pe hârtie pentru că în realitate, numărul lor este mult mai mare, dar niciodată managerii spitalelor nu raportează numărul exact al infecţiilor. Studiile arată că în Uniunea Europeană, 8-10% din pacienţi fac o astfel de infecţie, mai mult sau mai puţin gravă, în timp ce în ţara noastră spitalele raportează statistici ridicol de mici, precum 1 din 100 sau chiar 1 din 200 de pacienţi. În judeţul Cluj, potrivit datelor centralizate de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Cluj, anul trecut au fost contabilizate 1.004 infecţii nosocomiale în toate cele 17 spitale din judeţ, iar anul acesta până la 1 iunie, 484 de cazuri. Trebuie precizat că în anul 2012, în spitalele din Cluj au avut loc peste 215.000 internări.
Statisticile româneşti frizează grotescul
Situaţia roz pe care o prezintă unităţile sanitare româneşti este confirmată de profesorul Ioan Bocşan, şeful Catedrei de Epidemiologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj. “Statisticile prezentate la noi frizează grotescul şi avem o situaţie care depăşeşte idealul. Raportările la noi sunt anormal de bune: 1 din 100 sau chiar 1 din 200. În realitate, o treime din pacienţi pot să facă infecţii nosocomiale”, subliniază profesorul Bocşan. El a dat exemplul unui spital foarte bine cotat din Los Angeles care a raportat infecţii nosocomiale de 12%, pe când în România conducerea spitalelor raportează anual 1-2%.
Un raport al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), dat publicităţii în urmă cu câteva zile, arată că în fiecare zi, 1 din 18 pacienţi din spitalele europene se luptă cu cel puţin o infecţie dobândită în spital, ceea ce înseamnă aproximativ 3,2 milioane de pacienţi pe an.
Conform sondajului ECDC, care a acoperit 1.000 de spitale din 30 de ţări europene, cea mai mare ratp a infecţiilor contractate în spital (19,5%) se înregistrează în rândul pacienţilor internaţi la terapie intensivă.
Medicii fac fals în acte declarând cifre nereale
Profesorul Bocşan afirmă că în ţara noastră avem de a face cu un act reflex de a nu recunoaşte că şi noi avem probleme, aşa cum admit cei din spitalele europene. Există şi teama că pacientul va fugi de acel spital care raportează un număr mai mare de infecţii nosocomiale sau teama de a nu ne face de râs. “Nu este productiv ceea ce se întâmplă şi duce chiar la falsuri în acte publice pentru că nu se declară datele reale”, menţionează Ioan Bocşan.
Managerii recunosc că au infecţii sub media europeană, dar nu ştiu de ce
O parte din directorii spitalelor din Cluj admit că numărul infecţiilor dobândite în spital este mai mic decât media din UE, dar nu ştiu cum să explice acest lucru. “Perioada medie de spitalizare la noi este de 7 zile. În cazul unei infecţii nosocomiale trebuie să existe o relaţie de cauzalitate între infecţie şi boală pentru că dacă un pacient a făcut o viroză în prima zi de spitalizare atunci este clar că nu a fost dobândită în spital. Este posibil ca în străinătate să fie mai mare numărul de zile de internare”, afirmă Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, subliniind că este doar o opinie personală.
Infecţiile căilor respiratorii, cele mai întâlnite
Cele mai des întâlnite infecţii dobândite în spitale sunt cele ale căilor respiratorii, precum pneumonia, şi cele ale sângelui. Acestea sunt adesea cauzate de bacteriile Klebsiella pneumoniae şi E. coli, care au demonstrat abilitatea de a dezvolta rezistenţă la unele din cele mai puternice antibiotice. De asemenea, sunt frecvent întâlnite şi infecţiile locale dobândite în urma intervenţiei chirurgicale, precum şi cele ale tractului urinal, multe dintre acestea fiind, de asemenea, rezistente la antibiotice.
