Actualitate

Vechii romani aveau un regim alimentar variat și importau produse, arată descoperirile arheologice

Regimul alimentar al vechilor romani înainte de erupția Muntelui Vezuviu în anul 79 d. Hr. și distrugerea orașelor Pompei și Herculaneum era deosebit de variat, conform descoperirilor arheologilor.

Multe din alimentele pe care locuitorii acestor orașe nu le consumau erau aruncate în latrine sau gropi de gunoi, iar resturi ale acestora au fost descoperite în timpul cercetărilor realizate la sistemele de canalizare ale vremii. Rezultatele muncii arheologilor implicați au fost prezentate la o conferință de trei zile care s-a încheiat vineri la Roma, informează Agerpres.

Cele mai multe produse pe care le consumau locuitorii celor două orașe erau de proveniență locală. Arheologii au constatat că anumite tipuri de scoici găsite în canale din Herculaneum proveneau de pe plaja orașului antic.

Dar alte produse erau importate — cerealele erau probabil aduse din Egipt, curmalele — din Orientul Mijlociu și nordul Africii și piperul — din India. Deși făina nu lasă urme de-a lungul unei perioade de timp atât de lungi, gărgărițele din boabe par să fi supraviețuit procesului de măcinare, ajungând într-un canal din Herculaneum care a servit la evacuarea reziduurilor unui complex de magazine și ale unei locuințe.

Locuitorilor de astăzi ai Romei le place foarte mult carnea de porc, dacă este să ne gândim numai la porchetta, o friptură foarte aromată din carnea acestui animal, extrem de populară în Italia. Gropile de gunoi ale orașului Stabiae din apropiere de Pompei, datate aproximativ între primul secol î.Hr. și primul secol d.Hr., conțineau numeroase oase de porc, semn că preparatele din această carne erau foarte populare la acea vreme, a menționat Michael MacKinnon, de la Universitatea din Winnipeg (Canada). La fel de populare la mesele antice erau peștele și scoicile, deosebit de gustoase, care sunt și acum foarte prezente în meniurile din Roma.

Au fost găsite și numeroase coji de ouă de găină, iar Erica Rowan, arheolog de la Universitatea din Exeter (Marea Britanie) care a lucrat la săpăturile de la canalizarea din Herculaneum, a raportat găsirea a două fragmente de coajă de ou de gâscă, probabil resturi de la o masă consumată de elita vremii. Dar în majoritatea cazurilor, s-a dovedit că atât locuitorii bogați, cât și cei mai puțin bogați ai acestor orașe consumau în mare parte aceleași alimente, mai ales pește.

Îngropate de secole în sistemul de canalizare și fose vijandabile, urmele de produse alimentare s-au menținut, iar erupția Vezuviului a carbonizat unele alimente pentru posteritate. De exemplu, bucăți mici, carbonizate, de prăjituri asemănătoare cu pâinea, 'firimituri pentru zei' — după cum le-a numit Mark Robinson, profesor de arheologie la Muzeul de Istorie Naturală al Universității Oxford — au fost descoperite la un cuptor dezafectat din Pompei. De asemenea, au fost găsite bucăți din cupe votive, ceea ce i-a făcut pe arheologi să creadă că acele bucăți de pâine puteau fi ofrande aduse vechilor divinități romane.

Robinson a mai spus că a fost găsită și o cochilie de scoică care prezenta urme de ruj, servind drept cutie de machiaj.