Actualitate

Cronica unui dezastru (ne)anunţat. Cum a pierdut Consiliul Judeţean Cluj domeniul de la Ciucea într-o confruntare cu fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica

În decembrie 2014, Consiliul Judeţean Cluj a pierdut castelul de la Ciucea după o sentinţă a Curţii de Apel Bucureşti care a decis ca întregul complex muzeal să treacă în proprietatea urmaşilor Veturiei Goga. Peste 5 hectare de teren şi colecţii în valoare de mii de euro vor ajunge, dacă decizia va rămâne definitivă, în mâinile strănepoţilor Veturiei Goga. Tot mai multe voci din Ciucea spun că vinovat pentru această situaţie ar fi Consiliul Judeţean Cluj care nu s-a apărat suficient de bine şi a lăsat ca întreg patrimoniul să ajungă pe mâinile unor necunoscuţi.

Strănepoţii Veturiei Goga, Florin-Gheorghe Mureşanu, Radu Mureşanu şi Eugenia Mureşanu, au deschis în anul 2005 o acţiune în revendicare, prin care au cerut instanţei să constate nulitatea absolută a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi să dispună desfiinţarea acesteia, precum şi nulitatea testamentului.

Curtea de Apel Bucureşti a decis doar să constate nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în favoarea statului român, anulând-o, şi să respingă cererea vizând nulitatea absolută a testamentului întocmit de Veturia Goga. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Avocatul moştenitorilor Veturiei Goga este nimeni altul decât fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica, care a desfiinţat, rând pe rând, apărarea făcută de Consiliul Judeţean Cluj, prin intermediul consilierului juridic Simona Gaci.

CJ Cluj s-a milogit în instanţă

Moştenitorii şi-au bazat susţinerile pe faptul că pe de-o parte, acceptarea moştenirii de către statul român nu a fost făcută în formă autentică aşa cum prevedea legea, iar pe de altă parte, Veturia Goga a fost constrânsă să facă această donaţie. În ceea ce priveşte primul aspect, Consiliul Judeţean Cluj a solicitat în instanţă ca cerinţa formei autentice “să fie analizată cu indulgenţă”.

Mai mult, Consiliul Judeţean Cluj a propus audierea ca martor al lui Dan Brudaşcu, director al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, mărturie care a fost desfiinţată de către avocatul moştenitorilor, Valeriu Stoica.

“Cu privire la intenţia reală de a gratifica a Veturiei Goga, Consiliul Judeţean Cluj a administrat proba testimonială cu un martor ce în perioada în care a cunoscut-o pe Veturia Goga, avea între 3 şi 15 ani (n.red. Dan Brudaşcu), solicitând să se constate că mărturia acestuia nu poate atesta libertatea voinţei Veturiei Goga, motiv pentru care se consideră că este lipsită de relevanţă probatorie această chestiune”, a susţinut în instanţă Valeriu Stoica.

Obligată de statul român să facă donaţia?

Moştenitorii au mai arătat că donaţia este nulă absolut pentru lipsa intenţiei de a gratifica a Veturiei Goga. Ei susţin că Veturia Goga a fost obligată de statul român să încheie contractul de donaţie.

“Ca pedeapsă pentru activităţile desfăşurate de aceasta şi de soţul ei, regimul comunist, în anul 1944, a deposedat-o de proprietăţile avute în Bucureşti, Predeal şi Mamaia. În condiţiile tuturor opresiunilor la care donatoarea a fost supusă în timpul regimului comunist timp de 22 de ani, perioadă în care Veturia Goga a pierdut tot ce agonise în cei 83 de ani de viaţă, este exclusă orice posibilitate de a considera că aceasta ar fi dorit să dăruiască de bună voie statului român singurele bunuri care îi mai rămăseseră. În realitate, încheierea contractului de donaţie a fost impusă donatoarei şi a fost un mod de a deghiza o altă preluare forţată a statului român. Singurul motiv pentru care Veturia Goga a acceptat această modalitate de deghizare a exproprierii sale a fost temerea că poetul Octavian Goga va fi în continuare exclus din rândurile poeţilor naţionali şi că publicarea operelor sale va fi interzisă în continuare. Şi, într-adevăr, din momentul primirii averii de la Ciucea, statul român a acceptat publicarea din nou a operelor poetului. Forţarea donatoarei la încheierea contractului rezultă şi din faptul că aceasta şi-a exprimat consimţământul de fiecare dată sub supravegherea strictă a autorităţilor comuniste. Mai mult, autorităţile regimului comunist au obligat-o pe Veturia Goga, cu aceeaşi ocazie, să redacteze şi un testament olograf prin care să lase averea sa statului român. Obligarea Veturiei Goga la redactarea acestui testament, având ca obiect bunurile deja donate învederează faptul că şi statul român cunoştea nelegalitatea donaţiei. Rezultă în mod clar că era imposibil ca Veturia Goga să fi dorit să gratifice statul român şi că în realitate a fost obligată să accepte donaţia”, a susţinut avocatul strănepoţilor Veturiei Goga.

Curtea de Apel Bucureşti: apărarea CJ Cluj, lipsită de relevanţă

Printr-o sentinţă civilă din septembrie 2012, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea formulată de moştenitorii Veturiei Goga. “Tribunalul a constat că motivul relevat de reclamanţi acela că donatoarea Veturia Goga se temea că poetul Octavian Goga va fi în continuare interzis nu poate fi reţinut. Tribunalul a apreciat că nu poate fi reţinut nici motivul de nulitate invocat de reclamanţi în sensul că întocmirea actului de donaţie ar fi fost determinată nu de voinţa Veturiei Goga, ci de presiunea şi ameninţările exercitate asupra sa de autorităţile vremii”, se arată în sentinţă.

Moştenitori Veturiei Goga au făcut apel, iar Curtea de Apel Bucureşti a constat că apărarea judeţului Cluj este „lipsită de relevanţă”, dând câştig de cauză strănepoţilor reclamanţi.

„Apărarea în sensul că notarul a parafat inventarul bunurilor mobile donate, despre care a atestat că sunt parte a ofertei de donaţie este lipsită de relevanţă din perspectiva faptului că subsumarea nu a vizat acceptarea de donaţie. Nu este fondată nici apărarea relativă a autentificării consimţământului donatarului”, au susţinut judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, care au decis să constate nulitatea absolută a donaţiei.

Peste 5 hectare de pământ plus despăgubiri

Moştenitorii Veturiei Goga revendică domeniul imobiliar de la Ciucea, în suprafaţă de 42.155 mp şi construcţiile aflate pe acesta: Castelul, Casa Albă, Mănăstirea, Biserica din lemn, Casa Ady Endre, Mausoleul, Casa de pe stâncă, Teatrul de vară, anexe gospodăreşti, iar pe de altă parte colecţia Octavian Goga formată din bunuri mobile: cărţi, cărţi vechi, reviste, picturi în ulei, artă decorativă (metal, ceramică, piatră şi materiale înrudite) şi textilă (îmbrăcăminte, covoare, tapet, tapiserie).

Mai mult, ei au cerut în instanţă şi despăgubiri în valoare de 2.628.271 lei de la Consiliul Judeţean Cluj, care avea în administrare domeniul, pentru “degradări, distrugeri şi lipsa bunurilor care au format obiectul donaţiei”.

“Am ajuns acasă”

Localnicii din Ciucea spun că în urmă cu câteva săptămâni moştenitorii şi-au făcut apariţia în localitate, unde au vizitat castelul, exclamând “am ajuns acasă”. Ei susţin că cei trei nu au vizitat niciodată localitatea şi nu s-au preocupat de soarta castelului.

Managerul Muzeului Octavian Goga, Ioana Ilea a precizat că s-a întâlnit cu strănepoţii Veturiei Goga care au asigurat-o că, în cazul în care vor câştiga procesul, vor păstra muzeul.

“Chiar dacă ar fi mânaţi de cele mai bune intenţii că vor să păstreze muzeul, părerea mea este că nu vor putea suporta, în timp, toate aceste cheltuieli cu întreţinerea lui. La nivel declarativ ei spuneau că vor să-l eficientizeze. Să faci un muzeu rentabil este foarte greu. Potrivit legii, timp de 10 ani nu au voie să-i schimbe destinaţia. Chiar dacă nu s-a făcut o reevaluare, numai valoarea patrimoniului mobil ajunge la mii de euro. Vorbim de 14.000 de bunuri mobile” spune Ilea, care a mai adăugat că anual, muzeul atrage peste 16.000 de turişti. Muzeul de la Ciucea are 14 angajaţi, iar cheltuielile cu personal ajung pe an la suma de 28.950 de lei.

Întrebată dacă consideră că reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au apărat bine interesele muzeului, Ilea spune că instituţia nu este parte în proces şi nu se pronunţă.

Mai categoric este fostul director al muzeului Aurel But care a făcut nişte declaraţii suprinzătoare.

“Florin Mureşanu (n.red. unul dintre moştenitori) a venit în urmă cu 10 ani cu o hârtie de la Consiliul Judeţean Cluj prin care i se aproba să i se pună la dispoziţie unele bunuri. I s-a pus la dispoziţie arhiva. La un an după această întâmplare, Florin Mureşanu a venit cu o aprobare tot de la CJ Cluj ca să studieze arhiva în vederea retrocedării domeniul muzeului de la Ciucea. Câţiva ani mai târziu, a procedat la fel pentru bunurile mobile.  A făcut o cerere de inventariere a patrimoniului mobil. I s-a aprobat de către CJ Cluj inclusiv asistenţă la inventariere, lucru care mi s-a părut puţin nepotrivit”, a susţinut But.

“Nu vreau ca averea să ajungă pe mâna neamurilor hărpăreţe”

But susţine că Veturia Goga nu a fost persecutată, a fost plătită de stat şi a beneficiat de nenumărate privilegii.

“Consider că actul de donaţie către statul român a fost făcută de Veturia Goga cu toată convingerea şi credinţa ei de om. Chiar se confesase într-o scrisoare că se bucură că şi-a văzut visul împlinit cu ochii strânsura ei şi a soţului nu va ajunge pe mâna neamurilor hărpăreţe. Mă îndoiesc că vreun proprietar va putea întreţine acest domeniu şi vorbesc aici de strictul necesar, apă, curent, gaz”, mai spune But.

Deocamdată, CJ Cluj nu a făcut recurs la sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, cu toate că termenul de 15 zile a expirat demult, susţinând că nu a primit motivarea.  “Pentru a face recurs trebuie primită motivarea. Cu siguranţă vom exercita această cale de atac, imediat ce primim motivarea Curţii de Apel Bucureşti”, susţin reprezentanţii CJ Cluj.

Testamentul Veturiei Goga, întocmit la 10 iunie 1966

După moartea lui Octavian Goga, Veturia lasă moştenire statului român domeniul de la Ciucea, cu condiţia ca proprietatea să fie transformată în muzeu şi să poarte numele soţului său. De fapt, Veturia nu făcea altceva prin acest act de donaţie decât să respecte dorinţa poetului ardelean, în testamentul căruia se spunea că după moartea lui şi a soţiei sale toate bunurile deţinute de ei la Ciucea să fie donate statului.

“Subsemnata Veturia Octavian Goga, dispun asupra următoarelor: averea mea mobilă şi imobilă situată în comuna Ciucea o va moşteni statul român. Obligaţia statului este ca în comuna Ciucea să înfiinţeze un muzeu în amintirea păstrării memoriei soţului meu Octavian Goga păstrând în această clădire toate bunurile mobile, inclusiv biblioteca aşa cum se găsesc ele aşezate încă din timpul soţului meu. Desigur că biblioteca va putea fi citită şi folosită de oameni literaţi ori de studenţi pentru documentarea diferitelor lucrări ce le realizează (..)”.

Veturia Goga, între acuzaţiile de spion al lui Hitler şi “muză” pentru mareşalul Antonescu

Strănepotul poetului şi omului politic Octavian Goga, profesorul Mircea Goga, afirmă, într-o carte, că a doua soţie a unchiului său a spionat pentru Hitler şi ar fi jucat un rol influent în timpul dictaturilor lui Carol al II-lea şi a lui Antonescu. Veturia Goga, cântăreaţă de operă, marea iubire a poetului, s-a bucurat de aprecierea lui Wagner, Enescu şi a capetelor regale ale Europei, scrie Adevărul.

“Privighetoarea lui Hitler”, “Eminenţa cenuşie”, “Marea Doamnă a dictaturii antonesciene”, “gălăgioasa ilustră”, “Muza lui Antonescu” şi “un Rasputin à tout faire”, astfel a fost caracterizată a doua soţie a poetului Octavian Goga, despre care se spune că a fost marea sa iubire. Cei care au descris-o pe Veturia Goga, o personalitate controversată despre care s-a scris mult, sunt Mircea Goga, strănepotul poetului Octavian Goga, George Marcu (coordonatorul “Dicţionarul personalităţilor feminine din România”) şi Constantin Argentoianu, om politic român şi fost prim-ministru în perioada 28 septembrie 1939 şi 23 noiembrie 1939.