Actualitate
Curtea de Apel Cluj a demontat toate motivele invocate de Guvern pentru a nu organiza alegeri parţiale la CJ. Motivarea sentinţei
La începutul lunii aprilie, Curtea de Apel Cluj a decis să oblige Guvernul României să organizeze alegeri locale parţiale la Consiliul Judeţean. În motivarea sentinţei, judecătorii clujeni au demontat punct cu punct motivele invocate de Guvern de a nu organiza alegeri la CJ Cluj.
Consilierul judeţean Mihai Seplecan a dat în judecată Guvernul României pentru a-l obliga pe Victor Ponta să stabilească data alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Seplecan a dat în judecată Guvernul României, nemulţumit că Ponta nu respectă legea şi nu organizează alegeri la CJ Cluj.
Guvernul a făcut exces de putere prin faptul că nu a organizat alegeri la şefia Consiliului Judeţean Cluj, funcţie rămasă vacantă după demisia lui Horea Uioreanu, arată judecătorii Curţii de Apel Cluj în motivarea deciziei prin care obligă Executivul să organizeze scrutinul.
Guvernul României, prin Victor Ponta, a susţinut că nu se poate reţine un refuz nejusitificat deoarece autoritatea permanentă a solicitat includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind stabilirea datei alegerilor parţiale pentru unele autorităţi de administraţie şi proiectul pentru aprobarea programului calendaristic, însă proiectele au fost retrase la solicitarea MAI motivat de aceea că organizarea alegerilor parţiale locale şi a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului, iar desfăşurarea alegerilor împreună este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate.
“În speţă, se poate reţine că refuzul poate fi calificat ca fiind rezultatul încălcării normelor juridice. Din lege reiese că ori de câte ori un post devine vacant ca urmare a unei situaţii de excepţie şi/sau expres prevăzute, autoritatea este obligată să efectueze operaţiunile şi să adopte în termenul prevăzut actul corespunzător pentru alegerile parţiale. Cu alte cuvinte, în contextul întrunirii cerinţelor cerute de norme – respectiv, ordin de încetare mandat, post vacant, propunere prefect – autoritatea are obligaţia de a adopta în termenul maxim prevăzut actul necesar alegerilor”, arată magistraţii Curţii de Apel Cluj.
Judecătorii spun că actele dosarului atestă că în urma demisiei “a fost emis ordinul de încetare a mandatului preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, că acest ordin nu a fost contestat, iar postul a devenit vacant”.
“Mai atestă actele că o cerere şi propunerea prefectului pentru data alegerilor au fost înaintate autorităţii, că astfel a fost sesizată autoritatea electorală, a iniţiat proiectele, însă procedura nu a ajuns la finalizare. Cum condiţiile erau întrunite aşa cum rezultă din acte, iar procedura nu a mai urmat nefiind emis un act cu o justificare în măsură să fie contestat, în mod corect se susţine de reclamant (n.red. Mihai Seplecan) că au fost încălcate normele care prevedeau un termen maxim pentru efectuarea operaţiunilor necesare efectuării alegerilor”, se mai arată în motivare.
Judecătorii spun că Guvernul României nu a depus la dosar acte care să ateste care erau cheltuielile concrete pentru organizarea alegerilor.
“Pârâtul, Guvernul României, a susţinut că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Mai susţine pârâtul că refuzul de a stabili data alegerilor nu este nejustificat întrucât proiectele au fost retrase urmare a fondurilor ce trebuiesc alocate, iar desfăşurarea alegerilor parţiale pentru unităţile administrativ locale împreună cu alegerile parţiale parlamentare este necesară pentru a nu angaja cheltuieli nejustificate. Susţinerea nu poate fi reţinută. În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială şi nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar. În condiţiile în care legea stabileşte un termen rezonabil, iar echilibrul interesului comunităţii locale o impune, nu se poate reţine o justificare în sensul evocat de Guvern”, se mai arată în documentul citat.
Judecătorii Curţii de Apel Cluj atrag atenţia asupra posibilelor abuzuri care se pot comite pe tărâmul oportunităţii organizării alegerilor parţiale.
“Nu trebuie omis că prognozarea cheltuielilor se face prin bugetele anuale adoptate, bugete care cuprind şi cheltuieli diverse/neprevăzute, precum cheltuieli cu executarea hotărârilor sau alegeri, urmare a intervenţiei situaţiilor exprese. Prin urmare, lipsa de diligenţă nu poate justifica absenţa fondurilor, respectiv refuzul în stabilirea/organizarea alegerilor parţiale şi nu poate fi imputat reclamantului/comunităţii. Se mai susţine de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităţilor, dar în limite de a nu se ajunge la arbitrariu/abuz”, se mai arată în motivare.
Mihai Seplecan este convins că ÎCCJ îi va da dreptate.
“Victor Ponta este obligat să organizeze alegeri dacă nu face contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai tragic pentru el este faptul că procurorul care a dat neînceperea urmării penale a încercat să înfrângă hotărârea unui judecător. Motiv pentru care o să mă duc până în pânzele albe. Sunt convins că ÎCCJ îmi va da dreptate. Toţi cei care-l apără pe Ponta sunt părtaşi”, este de părere Seplecan.
