Actualitate

Clujul se doreşte Capitală Europeană a Culturii, dar tinerii nu au habar de cele mai importante instituţii de cultură din oraş

Tinerii clujeni apreciază festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale din oraș, în timp ce instituțiile și centrele culturale, muzeele, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public.

Acestea sunt concluziile unui sondaj desfășurat în luna aprilie prin intermediul site-ului www.clujulareatitudine.ro, în cadrul proiectului „Clujul are atitudine – Tinerii la putere în 2015!” organizat de Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj.

Rezultatele măsurătorii au constituit baza de pornire a dezbaterii publice organizate astăzi la Casino-ul din Parcul Central, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor culturale și publice din oraș şi membri ai organizațiilor de tineret.

„Am dorit să privim orașul și comunitatea locală din perspectiva tinerilor, să le aflăm tendințele de consum cultural și cum văd ei oferta orașului în acest an, când Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului. Rezultatele sondajului și interviurile sunt un punct de pornire al dezbaterii în care sperăm să se implice cât mai mulți actori din domeniul cultural și împreună să găsim soluții viabile de dezvoltare comunitară”,  a declarat Mihaela Rus, președintele AFA Cluj.

Potrivit răspunsurilor înregistrate pe site, TIFF (91%), Electric Castle Festival (90%), Jazz in the Park (81%), Comedy Cluj și TIMAF (câte 62%) conduc topul notorietății, în timp ce festivaluri care au debutat anul trecut, precum We Are Rocking the City și Cluj Blues Fest, înregistrează și ele un grad de notorietate de peste 15%. Cele mai atractive festivaluri pentru tinerii clujeni sunt TIFF (71%), Jazz in the Park (64%) și Electric Castle (57%).

La capitolul „spații de evenimente culturale”, înregistrează o notorietate de peste 80% Cluj Arena, Casino-ul din Parcul Central, Sala Sporturilor „Horea Demian” și Bastionul Croitorilor, în timp ce spații precum teatrele român și maghiar, Fabrica de Pensule, Casa de Cultură a Studenților, Auditorium Maxim ori Muzeul de Artă beneficiază de o notorietate de peste 40%. Capitolul preferințe este deschide de Casino-ul din Parcul Central (64%), urmat de Cluj Arena, Bastionul Croitorilor și Auditorium Maximum (între 35 și 53%).

În timp ce festivalurile, filmele și spațiile de evenimente sunt interesante pentru tinerii din Cluj, instituțiile culturale, muzeele, centrele culturale, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. Gradul de apreciere pentru Filarmonica de Stat „Transilvania”, Fabrica de Pensule, teatrele și operele române și maghiare este cuprins între 19 și 49%, în timp ce notorietatea ajunge la 79% (filarmonica).

În cazul muzeelor, cele mai cunoscute sunt Muzeul Etnografic al Transilvaniei (86%), Muzeul de Farmacie (71%) și Muzeul de Artă (46%).

La capitolul „Centre culturale”, topul este condus de British Council (81% notorietate, 58% interes), Institutul Cultural Francez (69% notorietate, 37% interes), Centrul Cultural German (57% notorietate, 25% interes) și Institutul Confucius (54% notorietate și 13% interes).

Cea mai cunoscută și frecventată bibliotecă este B.C.U. „Lucian Blaga” (90% din repondenți au auzit de ea și 62% o preferă), urmată de Biblioteca Institutului Francez și Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

La galeriile de artă, topul notorietății este deschis de Galeria Plan B (31%), urmată de Galeria Veche Cluj-Napoca (28%) și Galeria de Artă Cluj-Napoca (23%). Aceeași ierarhie se păstrează și la preferințe, cu mențiunea că procentele înregistrate aici sunt de 21% (Plan B), respectiv 17% (Galeria Veche și Galeria de Artă).

Reacţii după sondaj

“Muzica clasică nu e prea atractivă pentru tineri. Mai trebuie să avem în vedere şi faptul că toate aceste concerte şi festivaluri cu artişti de renume sunt foarte bine machetate. La Petroşani am dirijat într-o sală în care se aflau 50 de oameni. E mare păcat. Berlinul are un eveniment pentru tineri o dată pe săptămână. 1500 de tineri în faţa unui recital de muzică de cameră. Aşa ar trebui să facem şi noi. Nu e prea târziu să transformăm Clujul într-un oraş dornic de cultură. În ceea ce priveşte Teatrul şi Opera Română din Cluj nu se vede o tendinţă de apropiere de tineri. Noi trebuie să educăm publicul faţă de ce se întâmplă în străinătate. La noi e cam moale. Trebuie să aducem muzica clasică mai aproape de tineri, dar pentru asta avem nevoie de sprijinul instituţiilor, e mai uşor, oameni sunt, dorinţă este, dar invididual e mai greu să reuşeşti”, este de părere dirijorul Vlad Agachi.

“Pentru noi, unul dintre obiective este transformarea culturii într-un motor economic care să aducă bunăstare oraşului. Dacă Clujul are ceva care îl face deosebit, e interesul pentru cultură. Cred că primăria are această menire de a ajuta oraşul să-şi îndeplinească visele, de a ajuta ca tinerii să aibă acces la cultură. Ţelul şi stresul nostru e cum vom face ca aplicaţia noastră să fie cea mai bună din ţară pentru a câştiga titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021”, au precizat reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

“Cel mai important pentru un muzeu este să dezvolte o relaţie cu publicul. Am început să ne deschidem ca instituţie la ofertele venite din partea comunităţii”, a declarat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

“Nu considerăm că e o poziţie ingrată, ci cu potenţial de creştere. Muzeul e foarte tânăr, un muzeu nou are nevoie de 25 de ani să intre în conştiinţa oamenilor. Noi avem doar 8 ani. Muzeul UBB este unul cu profil istoric şi poate de aceea nu e la fel de atractiv ca restul”, au precizat, la rândul lor, reprezentanţii UBB.

Chestionarul de pe site-ul www.clujulareatitudine.ro a fost completat în perioada 6-26 aprilie de 1.182 de persoane. Tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani au constituit publicul-țintă, proiectul fiind promovat cu predilecție către aceștia, atât prin mijloace online, cât și offline.  Chestionarul nu reprezintă o cercetare de tip sociologic, ci un instrument care să arate tendințele și interesul cultural al tinerilor clujeni.

Articol scris de Theona Ungureanu, Raluca Ştefana Handoca, studente la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul II şi Elisabeta Lucia Pop, masterandă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul II

Foto: Cosmina Măcicăşan, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB