Actualitate
Descoperire inedită a cercetătorilor români despre strămoşii oamenilor
Analiza genetică a unui maxilar vechi de 40.000 de ani găsit în România arată că cei mai vechi oameni moderni (Homo sapiens) s-au încrucișat cu Neandertalienii atunci când au migrat în Europa.
În anul 2002, un maxilar uman vechi de aproximativ 40.000 de ani a fost găsit de către speologii români în Peştera cu Oase din sud-vestul României. Sursa foto: theguardian.com
Cercetatorii au analizat ADN-ul dintr-o mandibulă cu vârsta cuprinsă între 37.000 şi 42.000 de ani din Peştera cu Oase din România și au descoperit că 6-9 % din genomul acestui individ provine de la Neandertalieni, mai mult decât la orice alt om al cărui ADN a fost secvenţiat până în prezent.
Neandertalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40.000 de ani, dar au contribuit în medie cu 1-3 % la fondul genetic al oamenilor actuali.
Deoarece segmente mari din cromozomii acestui individ sunt de origine Neandertaliană este sigur că un Neandertalian a fost printre strămoșii săi, cu patru - șase generații înainte în arborele său genealogic. Acest lucru arată că primii oameni moderni care au venit în Europa s-au încrucişat cu Neandertalienii.
Toți oamenii de astăzi cu rădăcini în afara Africii sub-sahariene au 1-3% ADN Neandertalian în genomul lor.
Până în prezent cercetătorii au crezut că oamenii moderni provenind din Africa s-au încrucişat cu Neandertalienii în Orientul Mijlociu acum 50.000 - 60.000 de ani, înainte de a se răspândi în Asia, Europa şi restul lumii.
Cu toate acestea, datarea cu radiocarbon a oaselor aparţinând oamenilor moderni din situri din Europa sugerează că oamenii moderni fosili și Neandertalienii au trăit împreună în Europa aproximativ 5000 ani.
În anul 2002, un maxilar uman vechi de aproximativ 40.000 de ani a fost găsit de către speologii români în Peştera cu Oase din sud-vestul României, iar situl a fost ulterior studiat de o echipă internaţională condusa de cercetatori ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță”.
Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară din Germania, Harvard Medical School din SUA și Laboratorul de Evoluţia Vertebratelor şi Origine Umană din Beijing din China au analizat ADN-ul din această fosilă, care este cea mai veche din Europa aparţinând oamenilor moderni (Homo sapiens). Ei estimează că 6-9 % din genomul păstrat în os provine de la un strămoș Neandertalian, inclusiv segmente excepţional de mari ale unor cromozomi. Estimând cât din lungimea AND-ului moștenit de la un strămoș se scurtează cu fiecare generație cercetatorii au stabilit că omul respectiv a avut un strămoș Neandertaliancu 4-6 generaţii înainte.
„Când am început activitatea pe situl de la Oase, totul indica deja o descoperire exceptionala”, își amintește Oana Moldovan, cercetătorul român care a inițiat săpăturile sistematice din peșteră în anul 2003. „Dar astfel de descoperiri necesită cercetări laborioase pentru a fi confirmate”, a adaugat Silviu Constantin, colegul ei care a lucrat la datarea sitului. „Am demonstrat anterior, prin datări cu seria uraniului, că Oase este într-adevăr cel mai vechi om modern din Europa cunoscut până în prezent; acum aceast studiu confirmă ipotezele noastre anterioare conform cărora persoana respectivă a avut un strămoș Neandertalian”, a mai precizat cercetătorul.
„ADN-ul din mandibulă implică faptul că oamenii moderni s-au amestecat cu Neandertalienii nu doar în Orientul Mijlociu, dar și în Europa”, spune Qiaomei Fu, unul dintre cercetătorii cheie ai studiului.
„Interesant este faptul că individul de la Oase nu pare să aibă descendenți direcți în Europa de astăzi”, a declarat David Reich de la Harvard Medical School, care a coordonat analizele genetice populaționale ale studiului.
„Este posibil ca el să fi fost parte a unei migrații timpurii a oamenilor moderni în Europa, care au interacționat îndeaproape cu Neandertalienii, dar în cele din urmă au dispărut”, a declarat unul dintre cercetători.
„Este un noroc neașteptat să poţi obține ADN de la o persoană care a fost atât de strâns legată de un Neandertalian”, comentează Svante Pääbo de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutionara, care a condus studiul. „Mi-a venit greu să cred când am văzut prima oară rezultatele", a mai precizat acesta.
„Sperăm ca ADN-ul altor fosile umane care preced dispariția Neandertalienilor va ajuta la reconstituirea în detaliu a interacţiunilor dintre aceştia şi oamenii moderni”, spune Mateja Hajdinjak, un alt cercetator cheie implicat in studiu.
