Actualitate
Sporturile minţii
Boardgames ne jucăm de când suntem copii doar că la acea vreme nu ştiam că le spune aşa. Totul începe în joacă, copil sau adult, şah sau poker, pierzător sau învingător: jocul, riscul, strategiile ne atrag.
sursa foto familist.ro
Un joc atât de pierdut în originile sale, încât nu se ştie cu certitudine momentul şi locul apariţiei sale, este şahul. Tradiția competițiilor organizate a început în secolul al 19-lea. Forma curentă a jocului a apărut în sudul Europei, după ce a evoluat de la un joc similar mult mai vechi din India. În ziua de azi, șahul este cel mai popular joc ce se poate juca acasă, în cluburi, pe internet, prin corespondență sau în turnee. Timpul nu a doborât interesul oamenilor, deşi au apărut numeroase alte jocuri de acest gen moderne şi complexe. Iată că mai găsim tineri care aleg tabla şi nu tableta.
“Dacă tot nu aveam o sală adecvată pentru sport, învăţătoarea noastră ne-a iniţiat în practicarea acestui sport al minţii”, povesteşte Bianca Tincu despre cum a învăţat regulile de bază ale şahului.
“Ȋn perioada gimnaziului am aprofundat ceea ce știam deja, cu ajutorul unui cadru didactic specializat ȋn această arie, și totodată am ajuns să cunosc diferite strategii, create pe un raţionament logic, devenite din ce ȋn ce mai interesante pentru mine, deoarece am ajuns să îmi creez un stil propriu”, mai spune tânăra.
Adrenalină şi emoţie
Şahul poate părea plictisitor pentru unii, în timp ce alţii găsesc adrenalină şi emoţii în orice fel de competiţie. Indiferent de sportul pe care îl practici, pentru performanţă ai nevoie de competiţie, în primul rând cu tine însuţi .
“Astfel, am ȋnceput să particip la diferite competiţii pentru a pune ȋn practică cele ȋnvăţate. Ȋn timpul acelor concursuri am realizat ca ȋmi făcea plăcere să creez planuri inedite, mereu alte combinaţii de piese, fie că eram ȋn postura de ȋnvins, fie ȋn cea de ȋnvingător. Această posibilitate de a avea mereu o nouă provocare, cu fiecare tură, a transformat șahul, pentru mine, dintr-un simplu joc ȋntr-o pasiune”, explică Bianca
De cele mai multe ori, premiul cel mai de preţ pe care îl câştigi atunci când joci cu tine însuţi este perfecţionarea calităţilor proprii. Odată ce ajungi să-ţi depăşeşti limitele vei câştiga şi competiţiile cu adversarii tăi.
“Iniţial am participat la competiţii organizate ȋn școala la care eram, după care am avansat treptat, participȃnd la competiţii locale și judeţene. Primele rezultate, din primii ani, nu au fost de performanţă, deoarece nu aveam o pregătire constantă. Tot ceea ce făceam era din pura plăcere de a juca șah, nu de a fi neapărat un jucător de performanţă. Cu toate acestea, am reușit ȋn perioada liceului să obţin premiul ȋntȃi la nivel judeţean și să experimentez etapa naţională. Pot spune că aceasta a fost apogeul realizărilor mele.”,spune Bianca.
Din fericire, tinerii care doresc să facă performanţă în şah au şi modele de urmat. Jucători profesionişti, oameni care ne-au reprezentat ţara cu mândrie.
“Sunt mulţi jucători care au ajuns la un nivel naţional, chiar și internaţional și reprezintă adevărate modele pentru tinerele generaţii. Fiecare se individualizează prin tacticile utilizate, ceea ce conferă originalitate stilului acestora. Totuși, am o apreciere deosebită pentru Elisabeta Polihroniade. Ea este șahistă romȃncă și a ajuns maestru internaţional. Am avut șansa de a o cunoaște personal, fapt ce contribuie la stima pentru realizările ei. O consider un exemplu demn de urmat și cred că reprezintă o ȋncurajare la adresa jucătoarelor de șah”, spune Bianca.
Sistemul nu te ajută
Aud de multe ori expresia ”Nu fă asta, nu vei face banii!”. Dar găsesc în orice domeniu cineva care poate. La fel şi în şah, un joc, un sport, am întâlnit un antrenor cu o meserie pe care o practică cu plăcere.
Cătălin Carmaciu un antrenor de succes, spune: “Am început să joc şah la vârsta de 7 ani sub îndrumarea tatălui meu. Între 1993 si 2000 am făcut parte din Lotul Naţional de Juniori al României, în 2002 reuşind calificarea în Finala ţării la seniori. Am jucat în numeroase competiţii iar în 2006 am obţinut titlul de Maestru International. În prezent sunt antrenor de şah pentru copii. Aceştia descoperă cu entuziasm tainele jocului de şah, devenind mai calculaţi, mai calmi, învăţând să câştige dar şi să piardă”, spune Cătălin.
Chiar dacă sistemul nu l-a ajutat mereu, el este un exemplu fericit al celor care nu au acceptat un “nu” ca răspuns. “Ca să poţi face performanţă trebuie să fi susţinut continuu, fără pregătire vei bate pasul pe loc”, susţine Cătălin Carmaciu.
Joc sau sport?
În cele din urmă şahul este un joc sau un sport? Popularitatea şi interesul vin tocmai din faptul că este unul dintre cele mai vechi jocuri. Astăzi şahul este un sport recunoscut de Comitetul Internațional Olimpic.
“Şahul pune accent pe un antrenament intelectual. Așa cum handbalul, fotbalul, baschetul formează partea exterioară a omului, trupul, șahul o formează pe cea interioară. Efectele nu sunt vizibile din punct de vedere material, ȋnsă la nivelul gȃndirii, mintea ȋși formează anumite reflexe. Astfel, un jucător de șah este mai organizat ȋn gȃndire, are o perspectivă mai vastă asupra lucrurilor, are ȋn vedere consecinţele faptelor lui, iar acestea sunt doar cȃteva exemple”, spune Bianca.
Răbdare şi modestie
De ce calităţi ai nevoie să joci acest sport? “Ȋn primul rȃnd, consider că orice jucător de șah ar trebui să fie ȋnzestrat cu o răbdare de fier, deoarece șahul presupune analiza atentă a fiecărei mutări. Dorinţa de a munci pentru a evolua trebuie hrănită de plăcere, astfel că ambiţia trebuie ȋmbinată cu satisfacţiile interioare. Un alt element esenţial este modestia. Aceasta amplifică capacitatea jucătorului de a accepta postura de ȋnvins și de a o privi ca pe un fapt pozitiv, ȋn urma căruia sunt asimilate ȋnvăţături din greșeli. Toate acestea denotă un caracter echilibrat, temperat, pe care unii jucători ȋl au, iar alţii și-l formează pe parcursul competiţiilor și al antrenamentelor”, mai spune Bianca.
Oare de unde vine această dorinţă de joc si joacă? Pentru a afla răspunsul am întrebat un jucător de şah, de table şi unul de remi. Din descrierile pe care le-am cules, am înţeles nevoia oamenilor de a evada din zona de confort pe care viaţa reală le-o oferă, experimentând altfel de trăiri.
“Atunci cȃnd joc șah am impresia că mă transfer din lumea urbană pe un cȃmp de luptă unde fiecare mișcare e vitală. Acest sentiment este unul plăcut, deoarece mă centrez pe un singur lucru, ȋmi creez un univers imaginar cu strategii inovatoare ce mă provoacă să găsesc soluţii ȋn situaţii dintre cele mai diverse. Mă simt detașată de tot ceea ce presupune probleme din viaţa cotidiană, iar competiţia ȋn sine îmi oferă un oarecare grad de adrenalină și emoţii, cu ajutorul cărora reușesc să mă controlez, să tratez calm unele situaţii stresante atȃt la nivelul competiţiei, cȃt și ȋn viaţa reală mai apoi”, a mai declarat Bianca Tincu.
Jocul de table, noroc şi strategie
Jocul de table este un joc de noroc și strategie între două persoane, cu două zaruri și 30 de puluri, câte 15 pentru fiecare jucător, practicat pe o tablă specială de joc alcătuită din două rânduri de câte 12 săgeți încrustate sau pictate. Jocul de table este printre cele mai vechi jocuri din lume, are diverse variante și este practicat în toată lumea. Primele indicii ale unui joc asemănător vin din Egiptul antic unde se practica Senet, tot pe o tablă specială, mutările pieselor fiind decise prin mișcarea zarului. În Mesopotamia, un alt strămoș al tablelor se numea Jocul Regal al lui Ur.
“Joc table de când mă ştiu, bunicul meu juca, tatăl meu juca.Ies în parc ori de câte ori pot, iar acuma fiindca sunt pensionar , cu asta îmi ocup timpul.Mai dau cu zarul ,mai îmi dau cu părerea despre una alta.Nu doar bătrânii mai joacă table, vin aici şi cu nepotul meu şi găseşte această activitate la fel de placută precum o vad şi eu”, spune Vasile în timp ce-şi priveşte tacticos adversarul.
Pentru tineri reţele de socializare au devenit liante, pentru pensionari jocul de table îi aduce împreună, un fel de Facebook dar mult mai util. Acesta este modul lor de comunicare şi cel mai confortabil mediu în care pot face acest lucru.
Articol scris de Ionela Roxana Ionuţ, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul II
Citește și:
Jocurile de societate, în continuă ascensiune
