Actualitate
La ce bate Clujul Bucureștiul?
De când a început dezvoltarea masivă a Clujului, au început și comparațiile cu capitala. Comparații, făcute, desigur, de oamenim, fiecare cu preferințele sale. Însă există lucruri concrete cu care Clujul a luat-o înaintea Bucureștiului.
Publicația națională online vice.com a făcut o comparație între București și alte orașe ale țării, pentru a arăta, că deși este capitala României, are multe minusuri și ar avea ce învăța de la orașele din provincie.
1.Taximetrele și taximetriștii
Problema cu taximetriștii din București este des abordată și des ironizată în discuții. Astfel, standurile de taxe cu gard metalic este văzut ca un plus în Cluj, fiindcă nu le permite taximetriștilor să refuze curse.
„Una dintre cele mai mari plângeri ale bucureștenilor este aia legată de taximetriștii care dau țepe, refuză cursele mai ieftine de 50 de lei și eventual chiar te bat. Cum taximetriștii și politicienii care au interese în firmele lor protestează constant față de Uber și Taxify, e destul de clar că există o problemă aici și au fost sancționați pentru asta. În Cluj-Napoca, au rezolvat măcar parțial problema prin montarea de garduri în unele stații de taxi, ca un fel de separeu care te obligă să îl iei pe primul. Faza e că asta îl obligă și pe taximetriști să te ia, fie că vor sau nu. Dacă nu vrea să te ia primul din față, asta înseamnă că ăilalți trebuie să stea degeaba după el, fără curse. Și probabil singurul lucru de care s-ar putea teme un taximetrist bucureștean, ar fi mai mulți taximetriști bucureșteni”, arată publicația.
2. Parcările
Cu toate că locuitorii municipiului Cluj-Napoca acuză autoritățile locale pentru lipsa parcărilor, situația nu poate fi comparată cu cea din capitală.
„Cea mai mare problemă din trafic, dacă întrebi orice șofer bucureștean, este că nu găsești locuri de parcare. Din păcate, adevărul e că parcările subterane din Capitală sunt mai mereu goale. Bucureștenii nu au exercițiul de a plăti pentru o parcare, cum au șoferii din alte țări europene, dar și din multe orașe din România.În Cluj Napoca, lucrurile sunt ceva mai drastice. Acolo nu mai există parcări fără plată, nici măcar pentru locatari”, informează sursa citată.
3. Program în timp real al mijloacelor de transport în comun
Lipsa unei surse care să anunțe cât timp mai durează până la sosirea următorului mijloc de transport în comun nu este o problemă pentru bucureșteni, însă este una pentru turiști. În Cluj-Napoca, în multe zone din oraș s-a investit în avizere electronice care arată în cât timp autobuzul va fi în stație.
„În Cluj-Napoca și în Timișoara, am văzut multe sisteme d-astea de afișaj în timp real a orarului autobuzelor. Până la urmă, e ceva elementar, un lucru pe care ar trebui să-l știi ca turist. Nu să stai 30 de minute ca boul așteptând un 381, când puteai să iei metroul, în București. Din păcate, se pare că nu prea îi pasă nimănui. Mă rog, în Timișoara înțeleg că primarul vioa să le scoată pentru că sunt deprimant de lungi așteptările. Dar na, măcar sunt cinstite. De fiecare dată când am fost în Cluj Napoca, venea transportul în comun la secundă, conform afișajului. Hai că se poate”, arată vice.com
4. Bugetarea participativă
Autorul articolului subliniază importanța alocării eficiente a banilor bugetului în proiecte la care iau parte și cetățenii.
„S-a făcut în Timișoara, Iași și Cluj-Napoca, iar spre finele anului s-a încercat și în București. Din păcate, bugetul total este doar de patru milioane de euro, cumva o glumă raportată la banii pe care îi cheltuie în mod normal Primăria pe tot felul de cretinătăți cu ie, naționalism și Antena 3. Dar na, e un pas înainte. Să vedem câte din proiectele alea aprobate chiar se și întâmplă”, informează publicația.
