Actualitate

Basme povestite în podul Muzeului de Istorie

Seria inedită de spectacole „Texte bune în locuri nebune”, realizată de mai mulți actori clujeni, revine cu un nou eveniment deosebit, pus în scenă în alt loc „nebun”, mai exact în podul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Actorii au ajutat publicul clujean să intre în legătură cu basme vechi, povestite printre bătrâni, dar și mai noi, care au ilustrat problemele societății contemporane prin show-ul „Basme vechi și basne noi”.

Podul Muzeului de Istorie a Transilvaniei a fost preschimbat, parcă printr-o magie, în sală de spectacole! Mai ales că podul, în sine, încărcat de atât de multă istorie, părea magic. Patru solomonari (n.red. Înțelept sau magician, după credințele populare, cu puteri supranaturale, care poate provoca sau împiedica diverse fenomene naturale): Ionuț Caras, Matei Rotaru, Cosmin Stănilă și Radu Dogaru s-au întâlnit pe asfințite și-au început să(-și) povestească. Ce-au auzit, ce-au cunoscut, basme pe care fiecare le avem într-un colț al minții și al sufletului. Un alt solomonar, dar „cu cântec”, Bogdan Rakolcza, a creat atmosfera cu sunete de toacă, de fluier și de alte instrumente pe care probabil mulți dintre noi, cei din public, nu le-am mai văzut/auzit niciodată.

Basme vechi

Și-așa am fost purtați pe aripile magice ale basmelor. Am aflat cum s-au căsătorit Soarele și Luna deși erau frați, motiv pentru care Dumnezeu i-a pedepsit să se alerge pentru veșnicie, fără să se întâlnească vreodată. Doar din când în când, să se zărească, pentru câteva secunde. Atât de înduioșat a fost Dumnezeu de iubirea lui.

Strigoii se îndrăgostesc de fete frumoase, se preschimbă în feciori „nealcoși” pentru a le fermeca și sunt atât de puternici încât nici cele mai iscusite moașe nu le fac față. Dar în final tot iubirea îi învinge. Fata  moșului cea cuminte și harnică mereu va izbuti să scape de necazuri, în timp ce fata babei cea rea și leneșă va fi pedepsită.

Am aflat cum s-a format „Calea Laptelui” și că „omul mai are mult până să ajungă la Dumnezeu”, dar și de porcii lui Ignat și târgul pe care l-a făcut cu un diavol îmbrăcat în straie de popă.

Fiindcă „altfel curge o poveste cu un pahar de vin în mână”, solomonarii au împărțit cu cei care au stat și i-au ascultat curioși, ulcele cu vin rece, dar și bucăți de nucă, puse la păstrat toamna trecută.

Încet, bătrânii solomonari au început să scape de straiele vechi, de bărbile lungi, de părul alb, pe măsură ce s-a făcut trecerea de la basmele vechi la basnele noi.

Basne noi

Povestitorii noștri au trecut la „basme care par vechi, dar nu sunt. Unii zic că sunt basne, născociri. Dar tot povestiri sunt”.

Astfel, a fost reluată povestea iubirii dintre Soare și Lună, însă spusă pe un ton mai… modern. Iadul era de fapt închisoarea din Rahova, problema incestului o problema mai mult legislativă decât păcătoasă. Apoi au fost tratate alte subiecte care țin de societatea contemporană, aluzii la obsesia telefoanelor mobile, problema încălzirii globale, a lipsei bunului simț.

Pentru că „din cântec am venit și în cântec ne întoarcem”, solomonarii noștri au plecat pe o doină, interpretată înfiorător de frumos de către Radu Dogaru, lăsând în urma lor… magie, care ne va urmări mult timp de aici încolo.

Următoarea reprezentanție va avea loc miercuri la 19.00, la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei.

„Texte bune în locuri nebune”

Acest spectacol face parte din proiectul „Texte bune în locuri nebune”, care dorește să aducă lumea teatrului printre iubitorii acestei arte, în cele mai neobișnuite locuri din Cluj-Napoca.

„Texte bune în locuri nebune a plecat din underground-ul clujean, mai precis din atmosfera nebună și boemă din Insomnia și își propune să călătorească artistic prin diverse spații neconvenționale din Cluj și din țară. Spectacolele noastre pun în primul rând accentul pe textele care conţin un fior dramatic dar care nu sunt scrise pentru scenă: pagini obscure din literatură, experimente literare sau chiar fragmente din marea literatură. Nu doar cartea scrisă va fi sursa principală de inspiraţie, ci, mai degrabă, cuvântul în sine (cuvântul care distruge, care creează, cuvântul ironic, dar şi cel care are nevoie de apărare)”, a explicat Ionuț Caras.

Expoziție de ilustrații

Tot pentru a onora basmele, la Muzeul de Istorie are loc în perioada 15 aprilie-10 mai o expoziție ce poartă numele „Basme vechi în lumea nouă”.

„Este o expoziție de ilustrații de basm unică în România, care, în adulți, va resuscita cele mai frumoase amintiri din copilărie, iar în copii va sădi imaginile de referință ale poveștilor acestei vârste.
Expoziția va cuprinde atât lucrări originale ale celor mai mari ilustratori români ai ultimelor decenii - Vasile Olac, Livia Rusz -, cât și lucrări ale ilustratorilor tineri, care vor surprinde prin abordarea grafică mai diferită a unor basme vechi”, au transmis reprezentanții muzeului.