Actualitate

Pelerinaj greco-catolic la Nicula cu prezenţa spirituală a Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu

În acest an istoric pentru Biserica Greco-Catolică din România, 2019 - anul beatificării Episcopilor martiri pentru credinţă de către Papa Francisc la Blaj -, cu ocazia Pelerinajului tradiţional la Nicula, prezenţa spirituală a Arhiereului Iuliu Hossu la Nicula va fi arătată şi printr-un semn fizic: o părticică din moaştele Fericitului episcop martir va fi purtată în acest pelerinaj, de către urmaşul său pe tronul episcopal, PS Florentin Crihălmeanu episcop de Cluj-Gherla.

Preasfinţia Sa Iuliu Hossu, Ierarhul care a păstorit Eparhia de Gherla, şi apoi de Cluj-Gherla, între anii 1917-1970, prin harul, jertfa şi apostolatul său, a făcut lumina privirii Preasfintei Fecioare Maria de la Nicula vizibilă lumii întregi, oferind acestui loc binecuvântat de lacrimile ei materne faima unui mare sanctuar marian european.

În timpul păstoririi sale, Pelerinajul pe care Arhiereul Iuliu îl făcea cu nesfârşită dragoste reunea în rugăciune mulţimi de zeci de mii, care veneau la Nicula în căruţe şi pe jos pentru a o cinsti pe Maica Preasfântă şi pentru a asculta cuvântul "Vlădicului".

Acum, după mai bine de 70 de ani de la confiscarea mănăstirii greco-catolice Nicula şi arestarea Călugărilor Bazilieni (care o primiseră de la Episcopul Iuliu în administrare), la mai bine de 70 de ani de la arestarea tuturor Episcopilor greco-catolici români, a multor credincioşi, interzicerea practicării credinţei lor şi sechestrarea abuzivă a bunurilor Bisericii lor, în zilele de 14-15 august 2019, cu însoţirea spirituală a Fericitului Iuliu (prin moaştele sale), şi condusă de actualul Păstor de suflete PS Florentin, "turma cea mică" a credincioşilor care au continuat să vieze în credinţa greco-catolică pe plaiuri transilvane, între graniţele Eparhiei de Cluj-Gherla şi în afara lor, va purcede pe urmele marilor înaintaşi pe dealurile Niculii, pentru a căuta răspuns rugăciunilor lor şi har mântuitor.

Din nou, aşadar, Pelerinajul greco-catolic se va face, dar nu la mănăstirea şi biserica din care vocea Arhiereului Iuliu se pogora peste popor ca o rouă răcoritoare, nu în locul în care, alături de Icoana Maicii Sfinte, şi marele Arhiereu era înconjurat şi mult-iubit de popor, pentru că, în acest loc din deal, de la mănăstire, în prezent, nici prin moaştele sale Fericitul Arhiereu Iuliu nu este invitat de către actuala administrare a celor care, în numele unei "drepte credinţe" (poate diferit înţeleasă), a acceptat să preia şi să păstreze acest sanctuar primit de la regimul comunist. Pelerinajul greco-catolic se va face ca în toţi anii de după căderea regimului de tristă amintire, dar la baza dealului, la biserica parohială greco-catolică din sat, în zona în care în urmă cu peste 300 de ani Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pentru prima dată a lăcrimat.

În după-amiaza de miercuri 14 august, la ora 16.00, pelerinii vor porni în procesiune, pe jos, de la capela "Duminica Sfintelor Femei Mirofore" din Gherla. În rugăciune și cântări mariane ei vor străbate drumul până la biserica parohială din Nicula, unde, de la ora 18.15, se va oficia slujba Vecerniei și apoi Paraclisul Maicii Domnului. Va urma cuvântul de învățătură ținut, ca în fiecare an, de către Păstorul eparhiei. Rugăciunea va continua întreaga noapte cu credincioșii care vor alege să facă această jertfă.

Joi, 15 august, în ziua marii sărbători cunoscută și cu numele de "Sfânta Maria Mare", la ora 9.30 va începe Sfânta Liturghie arhierească celebrată de către Preasfinția Sa Florentin, Episcopul de Cluj-Gherla împreună cu un sobor de preoți. La încheiere se va face rugăciunea către Fericiții episcopi martiri și venerarea moaștelor Fericitului Episcop Iuliu Hossu.

Credincioșii sunt așteptați cât mai mulți și în acest an pentru a întâlni privirea Preasfintei Mame și Fecioare Maria și a regăsi izvorul de mărgăritare a lacrimilor binecuvântate și dătătoare de sufletească alinare, sunt așteptați să vină direct sau pe jos în procesiune între Gherla și Nicula, pe buze cu versul și cântul călugărilor bazilieni greco-catolici Gheorghe Marina (muzica) și Gavril Sălăgean (versuri): "O Măicuță Sfântă / Te rugăm fierbinte / Să ne-asculți de-a pururi / Marea rugăminte; / Nu lăsa Măicuță, / Să pierim pe cale, / Că noi suntem fiii, / Lacrimilor tale".