Actualitate
Paște 2022. Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinismului: „Nu poți să ajungi la lumină fără să treci prin întuneric”
Paște 2022. În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștin-ortodocșii merg la biserică pentru a primi lumina Lui Hristos. Noaptea Învierii reprezintă Învierea lui Iisus Hristos din mormântul în care a fost așezat după ce și-a dat viață pe crucea pe care a fost răstignit pe dealul Golgota din Ierusalim.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștin-ortodocșii merg la biserică pentru a primi lumina Lui Hristos./ Foto: Catedrala Manastur-Cluj - Facebook
Sărbătoarea Învierii Domnului sau cum sunt cunoscute de mai mulți drept Sfintele Paşti semnifică trecerea de la moarte la viaţă prin jertfa Mântuitorului Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care a primit moartea de bunăvoie, pătimind şi fiind răstignit pe cruce. Iisus Hristos este pentru creştini „Paştile nostru care S-a jertfit pentru noi”, aşa cum arată Sfântul Apostol Pavel (1 Corinteni 5:7).
Prin Învierea Mântuitorului Iisus Hristos pentru omenire începe o nouă eră, pentru prima dată puterea lui Dumnezeu se arată învingătoare asupra morţii.
Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
De la început Sfintele Paşti au devenit unica sărbătoare a Bisericii şi, în continuare, pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din cursul anului. Noaptea Învierii era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez-n.red.), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.
Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau acum haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în cadrul comunităţii, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie.
În vechime, ca şi astăzi, sărbătoarea Paştilor se prelungea pentru o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos.
„Nu poți să ajungi la lumină fără să treci prin întuneric”
Înainte de noaptea Învierii, ortodocși mai au de trecut prin Vinerea Mare care este zi de post negru. Vinerea Mare este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, iar potrivit tradiţiei această zi este una de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă. În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos.
Părintele Paul Ivanon este de părere că Sărbătorile Pascale ne învață o lecție importantă, și anume că nu poți să ajungi la lumină fără să treci prin întuneric.
„Cred că o lecție foarte importantă pe care trebuie să o primim din această sărbătoare și din Noaptea Învierii este că nu poți să ajungi la lumină fără să treci prin întuneric, nu poți să ajungi la bucurie și la împlinire fără treci prin eforturi, prin durere asumată și cumva ca un rezultat al eforturilor noastre individuale. Nu poți să ajungi la Învierea Domnului fără să treci prin Vinerea Pătimirilor și Vinerea Mare (…) Învierea Domnului reprezintă marea reconciliere a oamenilor cu Dumnezeu, a Pământului cu Cerul”, a declarat pentru Monitorul de Cluj Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB Cluj.
Paştele exprimă mesajul principal al creştinismului, potrivit lui Paul Ivanov, fără Învierea Domnului noi nu am avea creștinism, ci doar o simplă înșiruire de învățături etice.
„Fără Înviere noi nu am avea creștinism, ar fi fost doar o simplă înșiruire de învățături etice. Învierea transformă creștinismul într-un fapt dumnezeiesc, copleșitor și în permanență viu și actual pentru că roadele acestei învieri care sunt în primul rând împăcarea omului cu Dumnezeu și posibilitatea de a regenera sufletește și a reveni acele făpturi noi așa cum ne-a lăsat Dumnezeu încă de la începutul Lumii sunt accesibile fiecăruia dintre noi tocmai prin Învierea Domnului”, a adăugat Paul Ivanov.
Paște 2022. Povestea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos
Iisus Hristos a intrat în Cetatea Ierusalim, în duminica de Florii, și a fost pentru prima dată când a acceptat să fie aclamat drept un Împărat. În următoarele zile, Iisus le-a oferit sfaturi și porunci ucenicilor, știind că aceste zile vor fi ultimele sale zile din viața de om.
În primele trei zile ale Săptămânii Mari a adus Cuvântul Domnului în Cetatea Ierusalimului, în Miercurea Mare fiind vândut de Iuda pe 30 de arginţi gărzilor.
În Joia Mare a avut loc Cina cea de Taină, când Iisus i-a chemat pe cei 12 apostoli și le-a oferit pâine și vin (corpul și sângele său), spunându-le că va fi ucis curând.
După terminarea cinei Mântuitorul Iisus Hristos s-a dus cu ucenicii săi în Grădina Ghetsimani pentru a se ruga, moment în care a fost luat de gărzile Cetății și a fost dus la judecată.
În Vinerea Mare a fost găsit vinovat de către iudei și a fost condamnat la crucificare de către Ponțiu Pilat.
Iisus Hristos şi-a purtat crucea în spate până pe Dealul Golgota, unde a fost răstignit între doi tâlhari, cu o plăcuţă deasupra capului pe care scria „Iisus Nazarineanul Regele Iudeilor”. În momentul în care Iisus a murit, pământul s-a cutremurat iar soarele s-a întunecat. Seara târziu, trupul Mântuitorului a fost luat de Iosif și Nicodim și îngropat într-un mormânt din piatră.
În Duminica Mare, mama lui Iisus, Sfânta Maria și Maria Magdalena au mers la mormântul lui Iisus, dar acesta nu mai era acolo, semn că Iisus Hristos a Înviat.
Paște 2022. Ce semnifică Lumina Învierii?
În sâmbăta de dinaintea Paștelui, la prânz, patriarhul grec, împreună cu clerul lui înveșmântat în straiele sacerdotale și urmat de patriarhul armean cu clerul lui și cu episcopul copților, mărșăluiesc în procesiune grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt. Odată procesiunea religioasă încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, își dă jos robele și intră singur în mormânt.
În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, pentru a lua parte la slujba de Înviere și ca să primească lumină. Fiecare credincios poartă în mână o lumânare pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar.
Tradiția spune ca lumânarea cu Lumina Sfântă trebuie să fie ținută aprinsă până se ajunge acasă, unde, după ce se face semnul Crucii, se stinge în pragul de sus al uşii de la intrare.
Sâmbătă Mare. Tradiții și obiceiuri
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire dinaintea sărbătorilor Pascale, iar femeile trebuie să pregătească mâncarea tradiţională cu multă trudă. Gospodinele pregătesc pască, cozonaci sau carne de miel pentru familie şi oaspeţi, în timp ce bărbaţii asigură casa de tot ceea ce este nevoie pentru zilele următoarele.
Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.
După ce masa este pregătită, iar curățenia este făcută, credincioșii își pregătesc hainele pe care le vor purta mai spre seară la slujba religioasă din noaptea de Înviere.
În același timp, Sâmbăta Mare este ziua tăcerii, înaintea Învierii. În această zi, mântuitorul Iisus Hristos sfărâmă moartea în iar, în timp ce cheamă toți oamenii din lume la Înviere.
CITEȘTE ȘI:
