Actualitate
Intrăm în Săptămâna Patimilor, cea mai aspră perioadă din Postul Sfintelor Paşti: „Înmugurește în fiecare dintre noi mugurele Învierii”
Patimile lui Hristos sau cum mai sunt cunoscute de credincioși drept Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare reprezintă relatările care cuprind arestarea, judecata şi suferinţa lui Iisus şi se termină cu executarea Mântuitorului prin răstignire.
Săptămâna Mare este cea mai aspră perioadă din Postul Sfintelor Paști/ Sursă foto: pixabay.com
Săptămâna Patimilor este săptămâna dinaintea Învierii Domnului și reprezintă cea mai aspră perioadă din Postul Sfintelor Paști. Această perioadă include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare.
Săptămâna mare începe în Duminica Floriilor, în 17 aprilie şi se încheie în Sâmbăta Mare pe 23 aprilie 2022.
Această săptămână este ultima din Postul Paştelui în care la biserici se fac slujbe numite Denii pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Fiecare zi are o semnificaţie deosebită, tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală și cel mai important iertarea între oameni.
Săptămâna Mare 2022. Ce semnifică Deniile?
Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.
În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor. Miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare. La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.
Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.
„Săptămâna Patimilor este cea mea grea pentru credincioși. În ceea ce privește eforturile personale trebuie să știe fiecare omul dă măsura postului, când cineva din diferite motive (din boală, din slăbiciune, situații neprevăzute) nu poate posti poate să postească mai mult sufletește, iar acest Post trebuie să fie obligatoriu.
Eu cred că toată lumea ar trebui să-și dorească, și cei care au reușit să postească până acum și cei care nu au făcut-o cu maxima de rigoare să postească mai mult în săptămâna aceasta. Foarte mulți oameni ajunează, mănâncă doar seara, mănâncă ceva mai simplu tocmai ca să sublinieze dacă doresc această empatie pentru că vorbim de sentimente umane pe care noi i le asociem sau i le oferim lui Iisus Hristos”, a declarat pentru Monitorul de Cluj Pr. lect. univ. dr. Paul Bogdan Ivanov, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB Cluj.
„Înmugurește în fiecare dintre noi mugurele Învierii”
Potrivit părintelui Bogdan Ivanov, în această săptămână este important ca enoriașii să participe la slujbele de Denii pentru că ele reconstituie minut cu minut ceea ce a făcut Domnul Iisus Hristos până în momentul răstignirii.
„Nu ar fi deloc lipsit de importanță ca oamenii să participe în această săptămână la slujbele bisericii, inclusiv la deniile de până în Joia Mare chiar dacă nu sunt atât de spectaculoase cum sunt ultimele două denii din Săptămâna Patimilor, dar sunt foarte importante pentru că ne reconstituie evenimentele din Sfânta Scriptură din Sfintele Evanghelii cât și prin imnografia Bisericii minut cu minut ceea ce a făcut Domnul Hristos. (…) Practic noi avem privilegiul de a retrăi la modul autentic, de a deveni contemporani cu El și El de a deveni contemporan cu noi la fiecare Săptămână a Patimilor și la fiecare praznic al Învierii Domnului și evidente făcându-și atât cele ale casei, ale vieții de zi cu zi, al sărbătorii pe care toată lumea ar trebui să o simtă cu îmbelșugare dar fără a neglija sufletul și liniștea interioară pe care trebuie să o dobândească mai mult în această perioadă și să trăiască cu ea. Așa cred eu că înmugurește în fiecare dintre noi mugurele Învierii pe care îl primim de la Dumnezeu în fiecare an ca un semn al iubirii și al milostivirii sale”, a adăugat Bogdan Ivanov.
Săptămâna Patimilor 2022. Vinerea Mare, zi de post negru
Vinerea Mare este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, iar potrivit tradiţiei această zi este una de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă. În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos.
După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti, precum sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.
Aceste zile de haos şi întuneric sunt urmate de Învierea Domnului din noaptea de Paşti şi de Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia. Prin Învierea Sa, Mântuitorul Iisus Hristos a sfărâmat porţile iadului şi a învins moartea, dăruind credincioşilor, bucuria şi nădejdea la viaţa veşnică întru Hristos.
CITEȘTE ȘI:
