Administrație
Cluj-Napoca, locul 2 pe țară la transport public, dar are dificultăți în gestionarea deșeurilor. La capitolul educație se află la coada clasamentului
Cluj-Napoca a excelat doar prin transportul public într-un raport național privind calitatea serviciilor publice. Pe partea de gestionare a deșeurilor municipiul are dificultăți, iar la capitolul educație se află la coada clasamentului.
Cluj-Napoca, locul 2 pe țară la transport public / Foto: Emil Boc - Facebook
Toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor şi niciuna nu s-a apropiat de punctajul maxim în domeniu, a declarat Andreea Petruţ, expert de mediu la asociaţia Act for Tomorrow, miercuri, cu prilejul lansării Raportului naţional de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale de către această organizaţie şi Societatea Academică din România.
„Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul de 100 de puncte, maximum a fost de 70 de puncte (...). Pe zona de implementare a instrumentului economic «plăteşti pentru cât arunci» avem 37% dintre municipalităţi care nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului, dar la aceştia se adună şi cei 34,7%, care practic au doar contactele actualizate cu acest instrument (...) Doar 28% l-au implementat pe unul dintre criteriile frecvenţă, volum, greutate”, a spus Andreea Petruţ.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2021 - mai 2022 şi a vizat 47 de municipii de reşedinţă de judeţ şi primării de sector din Bucureşti.
Utilizând informaţiile primite, precum şi informaţiile culese de pe site-urile primăriilor, dar şi informaţii din presa locală şi alte site-uri relevante, au fost centralizate şi analizate datele în funcţie de indicatorii specifici fiecărui domeniu (educaţie, transport public, gestionarea deşeurilor) şi au fost desemnaţi câştigătorii pe fiecare categorie.
Cluj-Napoca, pe locul 2 privind transportul public
La categoria transport public, clasamentul a fost următorul:
- locul 1 - Timişoara (92 de puncte), d
- locul 2 - Bucureşti și Cluj-Napoca (88 de puncte),
- locul 3 - Sibiu (86 de puncte).
Punctajul a fost alcătuit ţinându-se cont de mai multe aspecte, printre care: numărul de staţii de călători raportat la cel al locuitorilor municipiului, existenţa terminalelor/staţiilor de transport public intermodale, nivelul de deservire metropolitan, acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile.
Punctajul pentru Cluj-Napoca:
- 14 puncte pentru numărul de staţii de călători pentru serviciul de transport public municipal, raportat la numărul de locuitori: 438 stații municipale/321.687 locuitori
- 10 puncte s-au acordat pentru staţiile de transport public intermodale - stația Aeroport, Nord Feroviar: stația Piața Gării Noi, stația Piața Gării Vechi, stația Piața Gării Sud Auto, județean: stația Autogara, stația Pod Someseni Auto, Metropolitan: stația M. Constantin Prezan, stația Bucium, stația Calea Florești, stația Piața Gării, stația Piața Mihai Viteazul, stația Posada, stația Opera.
- 10 puncte s-au mai acordat pentru nivelul de deservire metropolitan (judeţean) pentru transportul public - „Zona Metropolitană Cluj este constituită ca o asociație de dezvoltare intercomunitară”, se arată în raport.
- 10 puncte pentru: Acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile - Minimul necesar și facilități suplimentare
- 8 puncte la categoria „Acordarea infrastructurii şi a serviciului de transport public cu nevoile grupurilor vulnerabile” - Doar pentru mijloacele de transport public, mai puțin pentru stațiile de transport.
- 7 puncte s-au acordat pentru gradul de satisfacţie al utilizatorilor de transport public la nivelul unității administrativ-teritoriale (3,5)
- 10 puncte pentru existența unei metodologii de monitorizare şi evaluare a operatorilor de transport - Există la nivel de CJ
- 19 puncte la categoria: Accesul la informații pentru transportul public - Modalități de informare a călătorilor asupra programelor de circulație, care sunt următoarele: Site-ul companiei; Aplicația mobilă TRANZY; Panourile electronice informative din stații care indică în timp real timpul de sosire a mijloacelor de transport.
Cluj-Napoca a primit și următoarele recomandări:
- Creșterea numărului de stații de călători va duce la un grad de accesibilitate mai mare.
- Implementarea de soluții de accesibilizare a stațiilor pentru persoanele cu dizabilități va crește calitatea serviciului.
Locul 6 privind gestionarea deșeurilor
În ceea ce privește gestiunea deșeurilor, Cluj-Napoca nu s-a situat în top 3, dar tot se află printre primele orașe și ocupă locul 6 în clasament, deși întâmpină dificultăți la această categorie.
În această categorie au fost oferite punctaje pentru: asigurarea colectării separate pe fracţii, îndeplinirea ţintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci”, informarea şi educarea cetăţenilor.
În raport, Cluj-Napoca a primit 58 de puncte și a fost depășit de Sibiu, Oradea, Sfântul Gheorghe, Iași, Miercurea Ciuc, care au apărut în clasament în această ordine.
Cluj-Napoca a primit următoarele recomandări:
- Organizarea colectării biodeșeurilor la nivelul municipiului;
- Adoptarea unui regulament de prevenire a poluării și de reducere a deșeurilor pe șantierele de construcţii;
- Implementarea de programe de educaţie Zero Waste în școli, despre metode de prevenire și de reducere a gunoaielor, cât și despre sortare și colectarea separată.
Mai multe detalii despre punctajul municipiului Cluj-Napoca privind gestionarea deșeurilor AICI.
Cluj-Napoca, la coada clasamentului privind educația
În clasamentul privind educația situația este mult mai rea, fiindcă orașul de pe Someș se află la coadă, pe locul 42, cu un punctaj de 42,50.
Motivele pentru care Cluj-Napoca a primit punctaj mic:
- Se acordă toate tipurile de burse școlare, în baza unei hotărâri legale de consiliu local, doar cuantumul bursei de ajutor social fiind egal cu cuantumul minim, celelalte depășind pragul de 100 de lei, astfel fiind obținute douăzeci și sapte și cincizeci de zecimi (27,50).
- Nu există informații privind paza în unitățile de învățământ și nici cu privire la situația cabinetelor medicale școlare și stomatologice.
- Cluj-Napoca a obținut (15) puncte din tot atâtea posibile, la capitolul privind sumele acordate investițiilor în clădirile în care se desfășoară activitatea școlară, cu o alocație bugetară de 60.408.487 lei, care poziționează UAT-ul în prima quintilă vaorică.
- Nu există informații cu privire la subvenționarea cantinelor și internatelor școlare, și nici legate de numărul de edificii școlare cu rampă de acces. Comunicarea acestora a fost refuzată de UAT Cluj-Napoca, iar din surse deschise nu sunt disponibile.
Iar recomandările specifice sunt: „schimbarea modului de gestionare a cererilor privind informații de interes public, precum și a transparenței decizionale, în așa fel încât cetățenii și organismele sociale să aibă acces la informațiile legate de activitatea administrației publice”, se arată în raport.
Vezi Raportul naţional de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale AICI.
CITEȘTE ȘI:
