Administrație
Dohotaru, viitorul Partidului Verde din România? Mai pot „Verzii” să își propage temele la nivel european sau și-au ratat șansa?
Partidul Verde din România se vrea reformat, pe fondul ascensiunii incredibile din ultimii ani a partidelor verzi în Europa. Noul lider al „Verzilor” ar urma să fie Adrian Dohotaru, activist de mediu din Cluj.
Inquam Photos / Octav Ganea
Cu o întârziere de câțiva ani, Partidul Verde din România, singurul afiliat la Verzii Europeni - a patra putere politică în Parlamentul European în prezent, „dă semne” de reformă. Cu doar 20.000 de voturi adunate la alegerile parlamentare din 2020 (0,35% din totalul voturilor exprimate) și o reprezentare slabă în administrațiile locale (a dat, la alegerile locale din 2020, doar un primar și 117 consilieri locali), Partidul Verde pare să realizeze ce oportunități a pierdut și să „apese pedala de accelerație”, cât timp mai poate. Viitorul partidelor verzi din Europa ar putea fi amenințat de criza energiei, produsă indirect de războiul din Ucraina, printre a cărei efecte se numără și încetinirea tranziției spre surse „verzi” de energie.
Sâmbătă, 3 septembrie, Partidul Verde va organiza un congres în care urmează să își aleagă noul președinte, dar și reprezentanții din principalele poziții-cheie din partid. În prezent, singurul candidat pentru funcția de președinte executiv al partidului este activistul Adrian Dohotaru, care și-a anunțat joi, oficial, intenția de a reveni în politică, dar și planurile de viitor, din această postură.
„Mă reîntorc în politică: sunt candidat la funcția de președinte executiv al noului Partid Verde. Am emoții, este un moment important în viața mea, am luat decizia de a mă reîntoarce în politică. La Congresul Partidului Verde de sâmbătă, 3 septembrie, candidez cu o echipă nouă de conducere pentru funcția de președinte executiv”, anunțat acesta, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Lucrurile sunt „greu de mișcat” din opoziție
Dohotaru explică, în continuare, de ce a luat decizia de a reveni în politică, după o pauză de cinci ani, dar și care este motivul pentru care a ales Partidul Verde.
„Am luat decizia asta pentru că, în calitate de independent trei sferturi din mandatul parlamentar, politicile publice pe care le puteam promova se loveau de zidul unor majorități partinice. Nu am avut forță de negociere și convingere decât pentru un număr limitat de inițiative, fie că erau la nivel național sau local.
Ca membru activ al societății civile sau ca autor, poziții respectabile și poate mai comode, pot face propuneri detaliate către autorități, pot alerta opinia publică alteori, dar nu mai depinde de mine dacă sunt acceptate, apoi cum sunt transpuse ideile. De aceea, e nevoie să fim cât mai mulți în consilii locale, județene, în parlament, în guvern, când o fi cazul, în instituții ale statului ca să ne batem pentru aceste idei să fie acceptate și mai ales realizate.
Am mai simpatizat cu partide noi, ecologiste și progresiste, dar am ales Partidul Verde pentru că are avantajul de a fi afiliat la Verzii Europeni, cea mai bine cuplată familie politică la urgența climatică internațională”, a mai arătat Dohotaru.
Vrea „să fure” meserie de la Verzii Europeni
El arată că, odată ales președinte al Partidului Verde, va pleca la Bruxelles „să fure” meserie de la Verzii Europeni, dar și să pregătească partidul pentru următoarele alegeri din „super-anul electoral” 2024.
„La Bruxelles, unde mă duc după ce sunt ales președinte executiv, merg „să fur” meserie, să învăț cum au creat mișcări verzi, de centru-stânga, îndeajuns de puternice încât să guverneze în mai multe țări. Sutele de membri activi din Partidul Verde, cei 120 de consilieri locali, pot deveni mii de membri și aleși locali care să pună tema mediului și calității vieții în prim plan în următorii ani. Nu este un obiectiv nișat, cum se mai pune ecologia la noi într-o casetă, pe care o bifăm vag, ci transversal, de la energie la economie, de la sănătate la transport”, a completat Dohotaru.
Dohotaru susține că schimbarea climatică este tema secolului 21 și trebuie luate măsuri urgent în această direcție. Rămâne de văzut dacă noul Partid Verde va fi destul de priceput încât „să miște” lucrurile, dar și să ajungă în atenția electoratului.
„Tema numărul 1 în secolul 21 este schimbarea climatică! Dacă nu facem nimic, dacă nu reușim să neutralizăm schimbările climatice, riscăm veri în România din a doua parte a secolului cu temperaturi medii cu 7 grade în plus, o țară cu o treime mai puțină apă. Cu localități poluate și congestionate, cu temperaturi extreme, secetă, valuri de căldură, apoi inundații, cu inegalități imense între cei avuți, poluatorii mari care nu plătesc pentru poluare, și cei sărăciți de schimbări climatice”.
Partidele verzi europene, în contextul crizei energetice
Până nu demult, partidele verzi erau „pe val” în cele mai puternice țări europene. Treptat, acestea au devenit o voce din ce în ce mai importantă pe scena europeană, ajungând la alegerile europarlamentare din 2020 a patra forță politică din Parlamentul European. În Germania, la alegerile din 26 septembrie 2021, Partidul Verzilor, condus de Annalena Baerbock și Robert Habeck, a obținut 14,8% din voturi, devenind parte a coaliției de guvernare. În țări precum Norvegia, Olanda sau Marea Britanie, la sfârșitul anului trecut, Verzii atingeau scoruri electorale fără precedent.
Ziua de 24 februarie, când Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să atace Ucraina, a schimbat total această pardigmă, iar atenția publică s-a mutat asupra problemelor imediate ce țin de energie. În încercarea de a face față crizelor, țările europene au apelat mai des la surse de energie considerate „tradiționale”, poluante, cu speranța că măsurile vor fi doar provizorii și nu vor afecta pe termen lung politicile asumate la nivel european. Însă, cu cât criza energiei s-a adâncit, cu atât mai îndepărtată pare tranziția spre surse „verzi”, nepoluate de energie. Teme „ecologiste” precum închiderea centralelor nucleare, măsură vast agreată în urmă cu un an, au devenit în contextul crizei subiecte de controverse în țările vest-europene, iar, în ciuda măsurilor luate de guverne și de Uniunea Europeană, Europa se vede în pragul unei ierni incerte din punct de vedere energetic.
Pe de altă parte, vara acestui an a adus fenomene climatice și meteorologice fără precedent pe Vechiul continent și în întreaga lume. De la caniculă, la incendii de vegetație puternice în Europa, SUA sau Australia și la seceta istorică, schimbările climatice își fac simțită prezența pretutindeni și sunt tot mai greu de ignorat.
În această ecuație complicată, anul electoral 2024 se anunță a fi unul cu adevărat greu de intuit.
CITEȘTE ȘI:
