Administrație
Concursurile de arhitectură, necesare dar încă puține în România: „Concursul de arhitectură este o modalitate de achiziție publică care are nevoie de actualizări”
Concursurile de arhitectură sunt necesare, însă numărul acestora trebuie extins în România.
Dezbaterea cu tema „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”| Foto: comunicat de presă
Numărul de concursuri de arhitectură trebuie extins, dar pentru asta e nevoie de sporirea capacității administrative, simplificarea legislației și a temelor de concurs, cu impact direct asupra costurilor de participare pentru birourile de arhitectură.
Acestea sunt câteva dintre concluziile dezbaterilor cu tema „Concursul de arhitectură ca standard pentru investițiile publice”, organizate sâmbătă, 2 noiembrie, de Filiala Transilvania a Ordinul Arhitectilor din România. Evenimentul și-a propus să sublinieze importanța concursurilor de arhitectură în contextul investițiilor publice, prezentând exemple de bune practici, avantaje și provocări din toate zonele țării, nu doar din Cluj.
De ce sunt necesare concursurile de arhitectură?
Întrebarea care a deschis seria de discuții a fost „De ce sunt necesare concursurile de arhitectură?”. Iar răspunsul unanim a fost: pentru că, în comparație cu alte metode de achiziții publice, e cel mai probabil să aibă rezultate de calitate. Este o metodă transparentă și inovatoare de selectare a proiectelor pentru investițiile publice, asigurând un standard ridicat de calitate și sustenabilitate în arhitectură. O metodă care însă nu e lipsită de probleme.
„Concursul de arhitectură este o modalitate de achiziție publică care are nevoie de actualizări. Asta a fost o concluzie importantă. De o ancorare în realitatea fiecărei zone, de implicarea mult mai multor colegi atât la nivel local, cât și la nivel național, de implicarea colegilor din administrație, de identificarea acelor puncte în care legislația trebuie adaptată, de a găsi noi soluții prin care să putem promova concursul de arhitectură, să atragem cât mai mulți oameni în a susține această modalitate care poate asigura calitatea mediului construit, calitatea obiectului de arhitectură și un mediu urban sau rural pe care îl visăm cu toții”, a declarat Daniela Maier, președinte OAR Transilvania.
CITEȘTE ȘI:
Patru proiecte mari ale Clujului, realizate prin concursuri internaţionale de soluţii. Malurile Someşului, Turnul Pompierilor, strada Mihail Kogălniceanu şi Parcul Feroviarilor.
Ovidiu Cîmpean: „Am pornit cu proiecte mici, pentru a demonstra cât de important e un concurs”
„Sunt orașe importante care au preluat acest demers de realizare a concursurilor de soluții. Am știut chiar de la primul concurs că, dacă ne ținem de el, va deveni un exemplu de bune practici la nivel național. Împreună cu OAR, cu universitățile, dacă vom găsi soluții legislative mai bune față de ce este acum, ne implicăm să le rezolvăm sau, poate, să mai tăiem din legislație dacă e cazul. Într-adevăr, noi am pornit cu proiecte mici, pentru a demonstra cât de important e un concurs. Dar trebuie să pregătim din timp concursurile mai mari, e de datoria noastră să explicăm de ce e nevoie de o pregătire solidă, de proiecte gândite din timp și pe termen lung. Dacă aștepți să apară programul de finanțare și abia apoi să faci concursul, pierzi momentul și finanțarea”, a adăugat Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Mirona Crăciun, coordonator Concursuri Ordinul Arhitecților din România, a evidențiat, printr-un studiu bazat pe analiza concursurilor realizate cu implicarea OAR, faptul că durata de la idee la finalizarea unui proiect este mult mai mică acolo unde administrația, comunitatea profesională și comunitățile locale colaborează pe tot parcursul derulării proiectului.
Asigurarea calității vine cu costuri apreciabile în faza de concurs, pentru toate echipele participante și se dorește identificarea de soluții care să permită o participare cât mai largă.
„Este un efort absolut zdrobitor pentru o firmă de arhitectură”
„Participarea la un concurs este un efort absolut zdrobitor pentru o firmă de arhitectură, iar șansele de a-l câștiga sunt, de multe ori, de 1 la 30! A crescut foarte mult volumul de lucru și din cauza acestei concurențe acerbe între birouri, nu doar a nivelului crescut al cerințelor beneficiarilor”, a adpugat arh. Silviu Aldea, Atelier MASS.
Arh. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN, a declarat că a existat o perioadă în care cultura concursurilor a fost, practic, inexistentă și trebuia făcută din nimic.
„Cei mai importanți eroi ai concursului nu sunt câștigătorii lor așa cum crede toată lumea. A fost o perioadă în care cultura concursurilor a fost, practic, inexistentă și trebuia făcută din (aproape) nimic. Nu am inventat noi concursurile de arhitectură. Au existat niște momente mult mai dificile decât acum. Dacă ceva nu merge bine într-un sistem atât de complex cum este un concurs - bugetul, juriul, clientul, contractul, marketingul - atunci situația este extrem de dificilă.
Una dintre cele mai mari critici pe care le aduc la concursurile din România este că nu dau premiul I. De fapt, un contract nu este un premiu, este o responsabilitate, și mai mult de muncă. Cei care promovează concursurile sunt niște persoane extrem de abile care au contactele lor cu liderii administrației și reușesc să discute și să convingă. Dacă asta nu se întâmplă, nu se ajunge la negociere”, a adăugat Șerban Țigănas.
CITEȘTE ȘI:
Ovidiu Cîmpean, despre proiectul M100: „Atragem 1 mld. de € pentru a crea orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic“
Trebuie extins numărul de concursuri
„Trebuie extins numărul de concursuri. OAR se ocupă de organizarea de concursuri tocmai pentru a construi această bună practică, pentru a crea o metodă care e aplicabilă în România în condițiile legislației noastre și ale capacității instituționale care există în țară.
Ne interesează toate formele de concurs și sperăm să ajungem să le putem face. Ne-am concentrat pe concursul deschis pentru că oferă terenul plat de concurență pentru orice fel de birou de arhitectură. Avem concursuri câștigate de birouri cu arhitecți foarte tineri care nu ar fi avut altfel acces la comandă publică de această anvergură și complexitate. Există și se practică în lume concursuri și sub alte forme: de la cel de idei, până la cele cu invitați. Acestea sunt mai dificile pentru că nu depind numai de noi și presupun costuri și mai mari de organizare”, a declarat arh. Ștefan Bâlici, președintele OAR.
Toți președinții de filiale ale OAR prezenți la dezbaterea de la Cluj au ajuns la concluzia că costurile și capacitatea instituțională sunt impedimentele care stau în calea organizării mai multor concursuri și a diversificării formelor prin care ele sunt organizate.
Clujul, apreciat în celelalte orașe pentru numărul mare de concursuri
Clujul este apreciat în celelalte orașe pentru numărul mare de concursuri și felul în care administrația a înțeles colaborarea cu Ordinul Național și cu Filiala teritorială (Transilvania).
arh. Daniel Tellman, președinte OAR Timiș:
„Noi ne uităm cu invidie către Cluj și către numărul mare de concursuri pe care Ordinul de aici și Primăria de aici au reușit să le pună pe roate. În Timișoara s-au făcut trei concursuri. Îmi dau seama că sunt niște aspecte care țin de partenerul de discuție pe care-l ai.”
arh. Daniel Panait, președinte OAR Bihor:
„Am ratat ocazia de a-i crea administrației din Oradea pofta de concursuri, ca la Cluj. Am ratat-o și noi, profesia, și administrația. Eu am sperat că această concurență regională între bihoreni și clujeni să-i determine și pe cei din Bihor să arate că ei pot mai bine. Administrația a preferat să facă aceste concursuri fără Ordinul Arhitecților sau al organizațiilor profesionale”.
arh. Cristian Șandru, președinte OAR Sibiu-Vâlcea:
„Concursul de la Sibiu pentru Piața Cibin s-a întâmplat printr-o conjunctură - fericită sau nefericită. Acest concurs este rezultatul altuia, organizat de Primăria Sibiu, care a ieșit prost. Au încercat să se apropie ei de noi ca să promovăm concursul. Atunci am reacționat, am cerut ajutorul Ordinului Național. Situația este similară cu cea de la Oradea.”
arh. Emil Ivănescu, președinte OAR București:
„S-au organizat și la București 5 concursuri apreciate dar, în București, Clujul a fost mereu dat ca exemplu. În București însă lucrurile sunt foarte complicate. Ne-am dus la fiecare primar, la fiecare reprezentant al administrației locale și o parte dintre ei au fost deschiși spre concursul de arhitectură. În special câteva sectoare și-au dorit această procedură și le mulțumim pentru asta. Deschiderea primarilor de sector spre această modalitate de achiziție a fost susținută de efortul nostru. Dintre cele 5 concursuri, unul este în faza de implementare și unul este finalizat. E o luptă continuă pentru noi, un efort foarte mare. Lucrurile sunt atât de complicate încât aproape nici nu te bucuri când primești rezultatul. Tu, ca organizator. Atât de greu este. Peste 70% dintre proiecte se datorează, în primul rînd, efortului foarte mare al filialelor și al președinților lor”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
