Administrație

Proiect pentru prima cale ferată de mare viteză, de peste 200 km/h în România. Traseul, pe la Cluj. „Visăm cai verzi pe pereți”

A fost redactat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care se propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată de mare viteză, peste 200 km/h, cu un cost estimat de 120 milioane euro.

New Pendolino al operatorului privat italian NTV produs de Alstom, aflat în serviciu din 2017 și care rulează la viteza maximă de 250 km/h. Foto: Wikipedia. New Pendolino al operatorului privat italian NTV produs de Alstom, aflat în serviciu din 2017 și care rulează la viteza maximă de 250 km/h. Foto: Wikipedia.

 

 


Specialiștii din cadrul Asociației Pro Infrastructură arată că propunerea nu este una fezabilă, în ultimii 20 de ani nefiind pusă în teren o strategie de reparații capitale și modernizare care să aducă beneficii semnificative în acest sens: „România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză. Visăm cai verzi pe pereți”.

 


Traseele propuse sunt fie unul de 17 miliarde euro pe București-Sibiu-Cluj-Oradea, fie o linie hibridă (160 km/h-200 plus) pe ruta Brașov-Sighișoara-Cluj, care să includă secțiuni din cele care urmează să fie reabilitate în actualele contracte de execuție.

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News


„Realitatea? Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% este scadentă la refacție/RK (reparații capitale), vitezele de circulație pe magistrale fiind la jumătate față de 1995, marfa târându-se cu 17 km/h și călătorii cu vreo 50 km/h, materialul rulant fiind depășit fizic și moral.

Sunt și numeroase aspecte tehnice și economice pentru care banii aruncați în HSR (High Speed Rail) sunt o tichie de mărgăritar, nu o soluție la problemele reale. De exemplu, avem nevoie de "servicii feeder" (o rețea convențională care să alimenteze HSR cu trafic), accesele în gări sunt praf (15-30 km/h în Brașov), iar pe HSR nu poți căra marfă, ci doar oameni care trebuie să plătească un bilet scump”, mai arată cei din cadrul Asociației Pro Infrastructură.


Ce s-ar putea face?

Aceștia recomandă ca în locul documentațiilor „inutile”, cel puțin pentru următorii 15-20 de ani, să fie făcute „studii serioase” despre cum poate fi reparată rețeaua, dar și despre „cum ieșim din dezastrul ultimilor 20 de ani când s-a alocat doar 10-15-20% din necesar pe mentenanță și reparații capitale și s-au băgat sume uriașe în reconstrucția celebrului Coridor IV (redenumit Rin-Dunăre) cu efecte nesemnificative în reducerea timpilor de parcurs (10-15 minute pe București-Constanța după o investiție de 1 miliard de euro), capacitatea de transport marfă scăzând masiv”.

CITEȘTE ȘI:

Au început lucrările pe platoul Sălii Sporturilor. Parcarea de peste 300 de locuri va dispărea. VIDEO

Trei parcuri pe Canalul Morii, în cartierele Clujului. Urmează EXPROPRIERI în Plopilor și DECOPERTĂRI în centru și Mărăști

Tarifele din parcarea GOTO de la Aeroport rămân neschimbate, deocamdată. Votul în CJ a fost AMÂNAT. Care sunt motivele?

Ultimele Stiri
abonare newsletter