Administrație
Cum vrei să arate Clujul? A început o nouă ediție a procesului de Bugetare participativă
Primăria municipiului Cluj-Napoca demarează o nouă ediție a procesului Bugetare participativă online!
Începând de marți, 14 iunie, toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca și au împlinit vârsta de 18 ani pot depune proiecte pentru dezvoltarea orașului pe platforma www.bugetareparticipativa.ro.
Procesul Bugetare participativă online 2022 se desfășoară conform următorului calendar:
14 iunie - 3 iulie - depunere proiecte
4 iulie - 2 octombrie - analiza proiectelor
3 octombrie - 6 noiembrie - vot proiecte
7 noiembrie - 13 noiembrie - validare vot proiecte
14 noiembrie - afișare rezultate finale
Propunerile de proiecte trebuie să se încadreze într-unul dintre următoarele domenii:
1. Alei, trotuare şi zone pietonale;
2. Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei;
3. Spații verzi și locuri de joacă;
4. Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.);
5. Infrastructură educațională și culturală;
6. Oraşul digital.
Cetățenii pot depune câte un proiect pentru fiecare din cele 6 domenii menționate mai sus. Valoarea fiecărui proiect nu trebuie să depășească 400.000 euro (TVA inclus).
Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea înscrie propuneri de proiecte în perioada 14 iunie - 3 iulie, cu sprijinul Primăriei. La Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul Central „Simion Bărnuțiu” va fi amenajat un birou unde, în fiecare zi din perioada de depunere (de luni până vineri), între orele 10:00 - 17:00, funcționari ai Primăriei vor ajuta cetățenii să depună proiecte pe platformă și vor oferi informațiile necesare. Vor fi luate în considerare doar propunerile care sunt depuse prin intermediul platformei.
Reamintim că activistul de mediu Adrian Dohotaru şi-a lansat recent cartea „Bugetare participativă: între emancipare și deturnare”, unde a scos la iveală mai multe nereguli în proiectul bugetării participative derulat de Primăria Cluj-Napoca.
Dohotaru susține că a documentat subiectul bugetării participative (BP) în ultimii zece ani.
Adrian Dohotaru susţine că studiul său „e un semnal de alarmă, bugetarea participativă fiind în continuare un mecanism de PR, nu un proces care oferă cetățenilor co-decizie pe o parte din bugetul orașului”.
„La o privire mai atentă, se observă că până şi proiectele anunţate ca fiind finalizate sunt doar în mică măsură realizate. Dacă Primăria agreează în cele din urmă un proiect, poate să depășească și de zeci de ori bugetul alocat prin design. Dacă nu îl agreează, comisia tehnică a primăriei, fără reprezentanți din societatea civilă, delegați ai cetățenilor, ca în alte orașe, ori autorii proiectelor, îl elimină din start, pe motiv că depășește bugetul, așa cum au fost declarate neeligibile 80% dintre proiectele clujenilor în 2021. Pe scurt, bugetul participativ e discreţionar la Cluj în prioritizarea bugetelor, în aplicarea regulilor”, susţine Dohotaru.
În cartea care are peste 200 de pagini, autorul vine şi cu exemple concrete.
„Deloc întâmplător pentru calitatea procesului de bugetare participativă de la Cluj, primele două proiectele câștigătoare din 2017 nu sunt realizate nici după patru ani. Acestea sunt investiții de reabilitări pentru școli, pentru care există și alte linii de finanțare, și sunt inițiate de directori care au mobilizat copiii. Deși legitime ca proiecte, această infrastructură reabilitată nu e deschisă pentru publicul larg, ci e destinată strict pentru elevii școlilor. Locuitorii din Bună Ziua, cartier realizat în perioada urbanismului haotic postdecembrist, sunt lipsiți de spații publice verzi, motiv pentru care s‐au mobilizat și au câștigat cu un proiect de parc la bugetarea participativă din 2018. Cartierul are aproximativ 15.000 de locuitori și e în extindere. La proiectul de bugetare participativă, inițiativa apare ca fiind realizată, dar, în loc de parc, figurează un loc de joacă pentru copii preșcolari de 100 de metri pătrați, în care se pot desfășura confortabil 3‐4 copii și părinții lor. Un parc, după criterii urbanistice riguroase, are cel puțin 10 hectare”, menţionează Dohotaru.
CITEȘTE ȘI:
