Artă & Cultură
EXCLUSIV. Cluj-Napoca se alătură marilor orașe ale lumii și deschide primul muzeu al cinematografiei din România. Ar mai fi existat Hollywood-ul fără Cluj? GALERIE FOTO
Mari consumatori de filme, clujenii s-au lăsat cuceriți de arta cinematografiei încă din anul 1896, când au fost organizate primele proiecții în orașul din inima Transilvaniei. Iar acum, la mai bine de un secol distanță, Clujul intră în compania selectă a marilor orașe ale lumii care dețin un muzeu al cinematografiei!
Foto muzeu cinema aparat proiectie 35 mm Holms. Arhivă personală Aron și Gabor Xantus
Cea de-a șaptea artă a înscris Clujul în grupul select al primelor capitale ale filmului din lume și pe prima pagină a istoriei mondiale a cinematografiei. Reamintim că, recent, Cluj-Napoca a intrat în rețeaua orașelor creative UNESCO, cu titulatura de City of Film, alături de Cannes (Franța) și Gdynia (Polonia) etc.
Acum, un proiect ambițios, își propune o incursiune prin lumea minunată a cinematografiei cu tot ce înseamnă aceasta.
Oamenii cu suflet mare din spatele muzeului
Cei doi clujeni, tată și fiu, care au reconstituit întregul traseu științific și geografic al marelui savant explorator Emil Racoviță deschid primul muzeu al cinematografiei din România la Cluj-Napoca.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV. Doi clujeni pe urmele lui Emil Racoviță în Antarctica. Incredibila lor aventură pe traseul Expediției Belgica, la un secol distanță
„Suntem la primul pas”, spun fondatorii Aron și Gabor Xantus.
„Încercăm să spargem gheața (cu experiența filmărilor din Antarctica) prin fondarea primului memorial/muzeu al cinematografiei din România la Cluj care are menirea să păstreze, să prezinte, să popularizeze și să ofere condiții de cercetare a tradițiilor, a istoriei seculare a celei de-a șaptea arte în România, o istorie care de la începutul secolului al XX-lea a înscris Clujul în grupul select al primelor capitale ale filmului din lume și pe prima pagină a istoriei mondiale a cinematografiei”, a declarat pentru monitorulcj.ro. Gabor Xantus.
Documentarele au luat naștere, în premieră mondială, la Cluj!
Clujul se află printre primele orașe ale lumii unde a apărut cinematograful, unde s-au realizat primele proiecții de filme cu public (în 1896, în clădirea Redutei, azi Muzeul etnografic) și unde în perioada 1913-1920 studiourile Proja, Urania, Apollo, Corvin și Transsylvania, cu aportul regizorului și producătorului Jenő Janovics, cu sprijinul tehnic al studiourilor Pathé Paris, au realizat circa70 de filme mute de ficțiune, unele din ele devenind creații cinematogrfice de referință ale istoriei universale a filmului.
„Este de remarcat faptul că primul film de popularizare științifică medicală din lume, un documentar cu actori intitulat «Grozăviile lumii» a fost realizat la Cluj în anul 1920, cu colaborarea reputatului medic Dominic Stanca și a doctorului Constantin Levaditi. Prin această abordare regizorală autorii au creat în premieră mondială genul pe care azi îl numim docu-fiction și care avea rolul de a educa populația, în special pe cea din mediul rural cu privire la ravagiile unei boli venerice răspândite la acea vreme în Europa. Acest film mut a fost proiectat prin caravane cinematografice ambulante, cu titraje bilingve. Deținem fragmente restaurate ale acestei pelicule care urmează fie proiectate cu primul model de aparat de proiecție portabil din lume, marca Holms, fabricat în 1922”, a declarat și regizorul Aron Xantus.
Hollywood-ul n-ar fi existat fără Cluj?
Fondatorii muzeului spun că orașul de pe Someș „a contribuit semnificativ” la nașterea și evoluția industriei cinematografice mondiale și a studiourilor din Hollywood prin cineaști consacrați, formați la Cluj, care după emigrare au ajuns în marile centre cinematografice ale vremii din Europa și din America, parcurgând o carieră artistică consemnată la loc de cinstre în istoria universală a filmului.
„De aici a plecat la Hollywood regizorul Michael Curtiz, distins mai târziu cu premiul Oscar pentru filmul «Casablanca», Sir Alexander Korda, unul dintre primii care au pus bazele producției cinematografice din Regatul Unit și din America. Azi cel mai important premiu în cinematografie al Acedemiei de Film din Marea Britanie îi poartă numele. În memorialele și în muzeele amenajate în incintele studiourilor cinematografice istorice în citadela filmului american Hollywood se regăsesc nume, dar și relicve ale cineaștilor școliți pe platourile de filmare din Cluj, ajunși în America la începuturile istoriei celei de-a șaptea arte”, a adăugat Gabor Xantus.
Ce veți putea admira în muzeu
Materialul muzeistic este format din exponatele aparținând colecției particulare Xantus, dar urmează ca în viitor să fie îmbogățit cu alte piese, documente și materiale audiovizuale cu tematică specifică.
Inițiatorii proiectului dețin un bogat material documentar cu valoare istorică constând în aparatură cinematografică de epocă, documente, fotografii istorice legate de tradițiile cinematografiei, echipamente cinematografice pe peliculă care documentează evoluția tehnicilor de filmare, fargmente restaurate și digitalizate din filme mute produse la Cluj dar și arhive colaterale legate de evoluția fotodocumentațiilor cu tematică cinematografică din Transilvania, care reprezintă un segment puțin cunoscut al scrierii istoriei imortalizată pe bromură de argint, peste 100 de fotografii werk din epoca filmului mut, peste 6.000 de clișee fotografice care documentează perioadele istorice în care s-a dezvoltat cinematografia.
„Proiectul muzeistic nu se va opri la epoca eroică a cinematografiei, urmând să integreze evoluția artei filmului până în zilele noastre, cu focusare pe zona geografică și spirituală a Transilvaniei”, spun inițiatorii proiectului.
15 decembrie. Inaugurarea expoziției
O parte din exponatele Muzeului Cinematografiei din Transilvania se vor putea vizita începând din 15 decembrie, odată cu evenimentul de lansare, care va avea loc la Turnul Croitorilor, începând cu ora 12.00.
Evenimentul de lansare oficială va avea loc în incinta Turnului Croitorilor, unde se va deschide și o expoziție de istorie a cinematografiei cu o parte din exponatele patrimoniale ale muzeului.
Expoziția va fi deschisă câteva săptămâni, aceasta urmând a se va reloca în incinta permanentă a muzeului, o locație special pregătită și echipată în acest scop în cartierul Grigorescu începând cu anul viitor.
Proiectul de înființare al Muzeului Cinematografiei din Transilvania este susținut și de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca.
La eveniment vor fi prezenți personalități din lumea filmului, reprezentanți ai instituțiilor centrale de specialitate din București, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) și ai Centrului Național al Cinematografiei (CNC).
La inaugurare, vor rosti discursuri Anca Mitran, director general al Centrului Național al Cinematografiei , Laurențiu Damian, regizor, președinte al Uniunii Cineaștilor din România, Enikő Bitay, președinte al Societății Muzeului Ardelean, Alexandra Rus, istoric de artă, Sandor Buglya, artist emerit, regizor, producător. Pe Skype, din Australia va fi prezent virtual regizorul Iosif Demian.
Premii naționale și internaționale pentru fondatorii muzeului
Fondatorul Muzeului Cinematografiei din Transilvania este Fundația Xantus, Aron Xantus, președinte fondator, regizor de film, director de imagine, iar cofondator profesor universitar Gabor Xantus, cineast.
Fondatorii au un palmares profesional impresionant, totalizând peste trei sute de producții, în mare parte filme documentare realizate în țară dar și în cele mai îndepărtate, exotice și greu accesibile zone geografice ale lumii, pe toate continentele și în numeroase zone de arhipelag ale oceanului planetar.
Echipa de cineaști deține 28 de premii naționale și internaționale de festival.
Conștientizând necesitatea păstrării valorilor culturii cinematografice clasice în era exploziei informațiilor vizuale, echipa Xantus a inițiat înființarea Muzeului Cinematografiei, primul memorial de acest fel din România.
Fondatorii consideră că acest eveniment de lansare este doar un început în acest proiect, care va trebui dezvoltat în viitor cu atenția focusată asupra acelor valori care trebuie să fie păstrate pentru posteritate.
CITEȘTE ȘI:
