Economie
Cum au apărut banii în România și efectul lor asupra societății. O emisie de medalie din 1713 a costat până și capul unui domnitor. FOTO
Banii au avut întotdeauna un impact important asupra modului în care funcționăm ca societate. Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri, ulterior au început să fie folosite monede scoici, apoi monede din metale prețioase.
Medalii după proiectele de monedă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza/ Foto: monitorulcj.ro
Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri, ulterior au început să fie folosite în comerț monedele care erau scoici, apoi monede din metale prețioase ca argint sau aur.
Pentru a afla mai multe despre istoria banilor și apariția lor în spațiul românesc, monitorulcj.ro a stat de vorbă cu Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”
Istoria banilor. Ce sunt banii?
Banii sunt un obiect care are o valoare pusă asupra lui, care permite comerțul cu bunuri și servicii.
Deși banii s-au schimbat atât de mult de la începutul istoriei lor, un lucru a rămas la fel. Și anume toate tipurile de bani, de la banii marfă și până la banii digitali, au avut, mereu, aceleași trei funcții:
- Funcția de mediu de schimb pentru achiziționare de bunuri
- Funcția de unitate de cont pentru a stabili prețurile
- Funcția de tezaurizare pentru economisire
„Etimologic există o teorie pe care am citit-o la Costin Crițescu. În vremea lui Vlaicu Vodă în zona de la sud de Dunăre s-a emis o monedă «denarius banalis» numele de banalis a venit de la faptul că era emisă de rangul nobiliar de atunci, de Ban. El a introdus în Țara Românească o monedă după modelul acelui dinar banal de unde a rămas în limba românilor numele de «ban». Dacă aceasta este etimologia corectă nu știu. Banul în sine ca o definiție este greu de dat. El are trei funcții elementare, funcția de circulație adică un mediu de schimb, stabilirea valorii oricărui produs și funcția de tezaurizare. Când vorbim de bani trebuie să aibă îndeplinite cel puțin aceste trei condiții fundamentale”, a declarat pentru monitorulcj.ro, Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj.
Talerul și originea numelui monedei naționale
În ceea ce privește etimologia leului românesc, în secolul al XVII-lea în statele românești circulau printre alte monede, taleri-leu olandezi (în neerlandeză Leeuwendaalder, iar în germană Löwentaler și, până în 1901, Löwenthaler), denumiți astfel deoarece aveau gravat pe revers un leu rampant.
Provinciile Unite ale Țărilor de Jos au utilizat în mod frecvent talerul-leu în tranzacțiile cu Imperiul Otoman de la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Circulația „talerilor-lei” în Țările Române a fost atestată încă din timpul domniei lui Mihai Viteazul. Această monedă a ajuns în cursul secolului al XVII-lea să fie cel mai frecvent folosită la tranzacțiile curente.
Popularitatea „talerului-leu” a ajuns atât de mare în epoca premodernă, încât a ajuns să fie identificată cu noțiunea de monedă (ban). În anul 1867 la elaborarea primei legi monetare românești, alegerea denumirii de „leu” pentru moneda națională a fost un demers firesc.
O emisiune a unei medalii din 1713, probă în procesul de decapitare al lui Constantin Brâncoveanu
Pentru a înțelege cât de sensibilă era relația cu Imperiul Otoman, Septimiu Moga a amintit de o emisie de medalie în 1713 care a fost folosită ca probă în procesul de decapitare al lui Constantin Brâncoveanu.
Domnitorul a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană și considerată drept „un semn de independență”, dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul.
„Brâncoveanu printre capetele de acuzare care au dus Înalta Parte erau inclusiv o emisiune a unei medalii”, a adăugat Septimiu Moga.
Trimiterea se referă la cel de-al nouălea cap de acuzare: „baterea de monede de aur în Transilvania, în formă de medalii, cu valoare de 2 până la 10 galbeni“.
Cel mai probabil, numărul medaliilor cu chipul lui Brâncoveanu a fost de ordinul miilor. Monedele nu au fost folosite în tranzacţii comerciale, ci erau dăruite de către domnitor, în scop protocolar. Cele mai multe medalii cu chipul domnitorului au fost topite imediat după moartea lui Brâncoveanu.
Începuturile monedei românești
La mijlocul secolului al XIX-lea, circulația monetară din Țara Românească și Moldova se baza pe prevederile Regulamentelor Organice emise în 1831-1832 care reglementau viața internă a Principatelor conform dispozițiilor Tratatului de la Adrianopol din 1829. Aceste Regulamente instituiau un raport fix între „ducatul de aur olandez” și „moneda austriacă de argint Kreuzeri”.
Potrivit istoriei, raportul argint-aur a suferit fluctuații semnificative pe piețele monetare ale Principatelor. Îngreunând tranzacțiile cotidiene și favorizând specula, sistemul monetar regulamentar s-a dovedit o piedică în dezvoltarea economică a Principatelor.
Văzând implicațiile sistemului, generația unionistă a făcut instituirea unei monede naționale unul dintre principalele obiective ale societății românești.
Propunerea lui Alexandru Ioan Cuza pentru baterea primei monede
Ca o recunoaștere a Unirii, domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă, care să se numească „român”, sau „romanat”, după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu. Acest lucru însă nu era posibil, fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului, dar și de puterea otomană, care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.
„Pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza se pune problema introducerii unor bani românești. A mai existat o dispută ce nume să îi pună acestor bani. Inițial a vrut să fie ca în Franța (francul) și atunci să fie numiți banii «român». Până la urmă s-a votat pentru «romanat». În Parlament când s-a votat legea în 1860, Barbu Ștefănescu Delavrancea a spus că el nu vrea să știe că se dă 100 de români pe un bou, iar Dionisie Pop Marțian a zis că nu vrea să știe că se dau 20 de români pentru un măgar”, a transmis Septimiu Moga
Apariția primului leu
La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia în 1867.
În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Moneda a stârnit mai multe controverse.
Mai multe detalii despre polul de 20 de lei pot fi citite aici:
Cea mai rară monedă românească valorează 100.000 €. Poate fi văzută la Cluj
La data de 3 martie 1870, se înființează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870, toate taxele și vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruși vechi (20,60) și suveranii englezi (25,22). Valuta intră astfel masiv în țară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiță roade ruble”, care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă.
Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență.
La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.
Clujenii pot afla mai multe povești despre începuturile monedei românești, vineri, 19 mai, la Sucursala regională Cluj a Băncii Naționale a României (BNR) în cadrul microexpoziție legată de începuturile monedei românești (1859-1880). Expoziția este deschisă până la ora 18:00.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
