Economie
Sucursala Regională a BNR, o bijuterie arhitecturală din centrul Clujului. Clădirea, construită în perioada Primului Război Mondial
Clujul ascunde locuri încărcate de istorie, de care puțini știm. O vizită la Sucursala Regională a Băncii Naționale a României reprezintă o călătorie unică și captivantă în spații încărcate de istorie bancară și culturală.
Actuala clădire a Sucursalei Regionale a Băncii Naționale a României, la începutul secolului al XX-lea/ Foto: Mariana Itu - grupul de Facebook Amintiri din Vechiul Cluj
Sfârșitul Primului Război Mondial și realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 au adus Banca Națională a României în fața unor provocări decisive pentru destinul economic al societății.
Una dintre acestea a fost necesitatea înființării de sucursale și agenții la nivelul României Mari, sarcină dificilă, dacă avem în vedere eforturile financiare depuse de BNR pentru a susține Armata Română în timpul războiului și urgența realizării unificării monetare.
Având în vedere necesitatea unificării monetare, în cursul anului 1919, Consiliul general al Băncii Naționale a României a decis mai întâi înființarea agențiilor de la Chișinău și Cernăuți și apoi a celor din Transilvania și Banat, la Arad, Brașov, Cluj, Sibiu, Oradea și Timișoara.
Clădirea în care se află Sucursala Regională a BNR, construită în perioada Primului Război Mondial
Pe latura sudică a Pieței Unirii la numărul 7, se află o clădire destul de îngustă, dar cu patru etaje, care adăpostește de mult timp Sucursala regională a Băncii Naționale a României. Ea a fost ridicată în anii 1913-1914 conform planurilor arhitecturale ale lui Ede Dvorák din Budapesta, pentru a servi ca sediu al Casei de Economii și a Băncii de Credit din Cluj.
Sub aspectul detaliilor arhitecturale, edificiul se aseamănă cu cel de care este alipit, ambele fiind specifice stilului Secession sau Art Nouveau, din jurul anului 1900.
În actualul sediul al BNR Cluj a funcționat un institut de credit. Societatea pe acțiuni înființată avea ca obiect de activitate preluarea și continuarea tuturor afacerilor Băncii de Economii din Cluj, ale Băncii de Credit și ale Asociației de Gaj din Cluj și ale Băncii de Economii Unite din Transilvania, precum și acceptarea de depozite și administrarea acestora, în scopul promovării intereselor economisirii și formării de capital și al investirii sigure a acestor fonduri, pe lângă utilizarea capitalului propriu, în folosul cultivării pământului, al industriei și comerțului, precum și al proprietății publice în general.
„Clădirea a fost construită și terminată în plin război și în 1914 a fost data în folosință. Banca care a construit această clădire este Casa de păstrare și Banca de Credit Cluj rezultată în urma unei fuziuni întâmplată în 1894 între Casa de Păstare și Banca de Credit (Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank). Erau practic băncile elitei clujene, aristrocrațiilor, incluzând și burghezia clujeană. Printre acționari îi găsim și pe Kálmán Eszterház sau pe Károly Haller, fostul primar al Clujului din acea perioadă. Aproape toată aristocrația avea de aface cu cele două bănci care au fuzionat. Banca era printer cele mai mari pentru că era susținută și de către Banca de Păstrare de la Budapesta”, a declarat pentru monitorulcj.ro, Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj.
Povestea stupilor de albine
În sala de conferințe „Ion Lapedatu” din Sucursala Regională a BNR pot fi observate mai multe mozaicuri cu stupi de albine. Potrivit lui Septimiu Moga, stupul de albine era un symbol folosit de bănci, iar în 1872 a luat naștere la Sibiu Banca Albină care a funcționat fără întrerupere până în 1948.
„Casa de Păstrare și Ipotecare de la Pesta a fost una dintre primele bănci maghiare înființată în anii 1840 de András Fáy, un personaj interesant în istoria Ungariei. Pe mare parte din aceste case de păstare pe care el a început să le inițieze apare stupul de albine care poate fi văzut și în clădirea BNR pe mozaicuri, pe șeminee, pe fațada clădirii. Românii inițiază prin Visarion Roman la Sibiu în 1872 începe să facă Banca Albina care la rândul ei a inițiat toate băncile”, a adăugat Septimiu Moga.
Banca Națională a României a ocupat inițial clădirea de pe strada Memorandumului
Banca Națională a României a ocupat inițial clădirea de pe strada Memorandumului, unde în anii 90 a funcționat Banca Dacia Felix. Acum imobilul de pe strada Memorandului nr. 28 este ocupat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Clădirea a fost preluată de Banca Națională a României în 4 martie 1921, de la fosta Bancă a Austro-Ungariei. Lichidatorii Băncii Austro-Ungare au delegat Băncii Naționale a României dreptul de posesie asupra fostelor sedii ale Băncii Austro-Ungariei, menționând că acestea erau deja ocupate de reprezentanții BNR din 1919.
Prin convenția din ianuarie 1922, BNR a cumpărat toate aceste clădiri, între care s-a aflat și sediul de pe strada Memorandului numărul 28, prima clădire în care banca centrală și-a desfășurat activitatea la Cluj.
Banca s-a mutat în anul 1962 în imobilul ocupat și astăzi în piața Libertății (azi, Piața Unirii – n.red).
În sala de conferințe „Ion Lapedatu” pot fi observate și vitralii unice în zonă. Fosta sală a ghișeelor, inima oricărei bănci a celor vremuri, devenită între timp sala de conferinţe a BNR a fost decorată de unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai stilului, respectiv Miksa Róth.
De asemenea, pe pereții sălii de conferință pot fi văzute tablourile din mozaic de sticlă, realizate după desenele artistului plastic Sigismund Vajda, reprezintă scene alegorice privind economisirea și creditarea – cele două activități definitorii ale unei bănci.
„Decorarea acestei săli (Sala de conferințe Ion Lapedatu – n.red.) este în forma autentică, doar mici restaurări s-au făcut, este realizată de sticlarul Miksa Róth, unul dintre cei mai mari sticlari europeni. El a realizat decorarea unei părți din Parlamentul maghiar, Catedrala de la Oslo, unul dintre teatrele din Ciudad de Mexico. Tot aici putem vedea illustrate economisirea și creditarea”, a transmis Septimiu Moga.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
