Economie
Povestea „misteriosului” stup de albine de pe strada I.C. Brătianu și legătura cu masoneria. Ce legătură avea cu masoneria
Pe strada I. C. Brătianu din municipiul Cluj-Napoca, pe clădirea Băncii Naționale, fix deasupra accesului în parcare, apare simbolul „Stupului de albine”.
Pe strada I. C. Brătianu din municipiul Cluj-Napoca, pe clădirea Băncii Naționale, fix deasupra accesului în parcare, apare simbolul „Stupului de albine”. / Foto: Septimiu Moga - Facebook
Septimiu Moga, șef serviciu la BNR - Sucursala Regională Cluj și autor al cărții „Sistemul bancar românesc din Cluj. De la Marea Unire la Marea Criză Economică”, împărtășește puțin din povestea „misteriosului” stup de albine de pe strada I. C. Brătianu din municipiul Cluj-Napoca.
Potrivit lui Septimiu Moga, în urma fuziunii a trei institute de credite, a luat naștere în 1894 Casa de Păstrare și Banca de Credit Cluj. Aceasta era un aport de capital budapestan.
Banca budapestană a fost una din primele inițiative bancare maghiare, încurajate de experiența pozitivă a caselor de păstrare din zona germană inclusiv din experiența săsească din Transilvania. Inițiatorul acestei mișcări bancare a fost omul de cultură și politic maghiar Andras Fay care apare pe monedele jubiliare împreună cu un stup de albine.
„În anul 1894 a luat ființă la Cluj, in urma unei fuziuni a trei institute de credit clujene Kolozsvari Takarekpenztar es Hitelbank sau Casa de Păstrare și Banca de Credit Cluj. Era totodată și un aport de capital budapestan al băncii Pesti Hazai Elso Takarekpentzar Egyesulet, bancă ce venea și cu un anumit aport de cunoștințe tehnice. Banca budapestană a fost una din primele inițiative bancare maghiare, încurajate de experiența pozitivă a caselor de păstrare din zona germană inclusiv din experiența săsească din Transilvania. Inițiatorul acestei mișcări bancare a fost omul de cultură și politic maghiar Andras Fay (pe monede jubiliare această personalitate apare mereu împreună cu un stup de albine), care in anii '40 ai secolului XIX a pus bazele acestei bănci”, a declarat Septimiu Moga.
Institutul, ajutor pentru populație
Potrivit lui Septimiu Moga, institutul avea ca principal scop să ofere ajutor populației.
„Institutul a avut in principal un scop altruist de intrajutorare, mai mult decât de creditare. Obiectivul caselor de păstrare a fost in principal economisirea și plasarea economiilor în activități utile societății sau comunității într-un sens mai restrâns, astfel încât să aducă o rentă corectă celor ce economiseau.
Rețeaua de case de păstrare a crescut de la un an la altul, reușind să atragă economiile si să mobilizeze elitele orașelor.
Nu întâmplător, o țară cu o economie prepondetent agrară asimila astfel de activități cu apicultura, de aceea simbolul caselor de păstrare a fost stupul de albine.
Casa de Păstrare din Cluj s-a înființat greu. Încă din anii '50 ai secolului XIX se aștepta înființarea unei bănci clujeme. Totuși in 1863 Casa de Păstrare Cluj ia ființă la inițiativa unei personalități marcante, Kalman Esterhazy care împreună cu primarul orașului de atunci și cu aproape întreaga aristocrație înființează această bancă. Ulterior, cum am arătat mai sus, banca a fuzionat cu mai multe institute clujene mai mici, devenind a doua bancă din Transilvania ca și valoare a depozitelor atrase, după Spaarkasa din Sibiu”, a adăugat Septimiu.
Stupul de albine, considerat un simbol masonic
Prin simbolurile masonice găsim cu siguranță albinele si stupul de albine, care sunt considerate simbolurile purității și salvării, ale înțelepciunii și supunerii, dar și ale regenerării.
Albina este una dintre cele mai extraordinare creaturi din lumea insectelor. Sistemul social complex al stupului de albine care organizează pana la 40.000 de indivizi într-o singura unitate activa, a fascinat omenirea de secole.
„Este evident de ce apare tema stupului de albine pe sediul vechii bănci, inclusiv pe fațada noului sediu din 1914, actualul palat BNR. Și in interior, după cum se poate vedea din fotografiile postate cu altă ocazie, apare in mai multe locuri tema stupului.
Desigur nu se poate elimina și o anumită semnificație masonică a temei, care înseamnă în accepțiunea aceasta un simbol al renașterii, al ordinii, aspecte care se regăseau si în dezideratele de renaștere a popoarelor din Imperiul Habsburgic. Cert este că multe clădiri ce au adăpostit astfel de bănci au simbolul unui stup sau măcar a unei albine”, a concluzionat Septimiu Moga.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
